De câteva zile, deputatul partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Eugen Schmidt, a pornit o campanie furibundă contra sancţiunilor impuse Rusiei. Nu este singurul politician din Bundestag care răspândeşte de la tribuna Parlamentului Federal German teze prin care legitimează politica lui Vladimir Putin. Puţin înaintea declanşării războiului de agresiune contra Ucrainei, Schmidt a ţinut în Parlament o cuvântare în care a relativizat politica lui Putin, descriind-o drept pacifistă. Citând în limba rusă versurile dintr-un cântec, informaticianul Schmidt, născut în 1975, într-o familie de etnici germani din Kazahstan, strămutaţi în 1999 în Republica Federală, a spus:
„Vor ruşii război? Astea sînt cuvintele dintr-un cunoscut cântec rusesc. Răspunsul este simplu. Desigur nu.”
Schmidt, care a fost descris de către televiziunea publică germană drept un „propagandist al lui Putin”, nu a încetat nici după declanşarea războiului să facă agitaţie publică. În mai multe interviuri acordate unor publicaţii din Rusia, Schmidt susţinea că mass-media din Germania este complet tributară guvernului, iar părerile opoziţiei sînt suprimate. Astfel de declaraţii, bineînţeles, vin în întimpinarea propagandei putiniste care susţine teza ostilităţii unui Occident nedemocratic faţă de Rusia. Totodată, se răspîndeşte teza că mass-media din Vest oferă o imagine deformată despre realităţile din Ucraina, cu scopul de a discredita Rusia.
Schmidt nu este singurul parlamentar care promovează o imagine falsă a politicii putiniste. Deputatul Alternativei pentru Germania din parlamentul land-ului Berlin, Gunnar Lindemann, (născut în 1970, la Wuppertal) şi el membru al asociaţia „Germani din Rusia din AfD”, a lansat aserţiuni similare cu cele ale lui Schmidt. Cu doar cîteva zile înaintea invaziei, Lindemann afirma cu aplomb pe platforma sa electronică:
„Dragi prieteni, nu vă faceţi griji, nu va fi niciun război. Nu va avea loc nicio invazie a Ucrainei şi nici a Germaniei. Putem să fim fără griji. Şi dacă liberalii, ecologiştii şi social-democraţii vă povestesc c-au făcut nu ştiu ce super diplomaţie de criză atunci Putin doar rîde. Rîd şi eu.”
Pentru vicepreşedinta Bundestag-ului, ecologista Katrin Göring-Eckardt, declaraţiile acestor politicieni sînt dovezi pentru concepţiile anti-democratice ale partidului AfD, considerat de Serviciul de Informaţii Interne drept o formaţiune radicală. Referitor la deputatul Schmidt, ecologista a declarat televiziunii germane:
„Mă întreb, cine este, de fapt, domnul Schmidt? Este un deputat al parlamentului democratic german sau este cineva care doreşte să distrugă democraţia din interior. Am impresia că domnul Schmidt vrea să distrugă democraţia ca atare. Asta nu vom admite.”
După declanşarea războiului, partidul AfD a criticat invazia cu jumătate de gură. Cei doi politicieni, Schmidt şi Lindemann, s-au conformat şi ei, dar au susţinut în paralel că Occidentul este, de fapt, co-vinovat pentru ceea ce se-ntîmplă în Ucraina, deci şi pentru actualul conflict militar.
Ar fi de remarcat că în declaraţiile lor, răspîndite prin intermediul reţeleor de socializare, amîndoi evită folosirea cuvîntului „război”, conformîndu-se din nou tabuizării lingvistice, promovate de către regimul lui Putin care vorbeşte despre o „operaţiune specială”.
Schmidt vorbeşte despre un „atac”, Lindemann despre „un conflict armat între doi vecini” care are loc „în preajma uşilor noastre”. Schmidt afirmă că Vestul a ignorat interesele de securitate ale Moscovei şi a asistat nepăsător la „durerile” şi persecuţia rusofonilor din regiunea Donbas de către ucaineni. Asta, spune Schmidt, nu poate fi o justificare pentru atac, dar îl contextualizează. În acelaşi timp, el respinge sancţiunile impuse Rusiei şi salută decizia guvernului german de a consolida Bundeswehr-ul (armata federală), amintind că partidul AfD a cerut asta de mai mult timp. Se fereşte însă să amintească de faptul că AfD este partidul care cere şi reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Germania.
În ceea ce priveşte sosirea miilor de refugiaţi ucraineni în Germania, partidul AfD s-a abţinut de a respinge totalmente oamenii din zona de război. Deputata AfD Joana Cotar, originară din România, confirmă însă linia antimigraţionistă a partidului din 2015. Atunci, partidul eurosceptic şi anti-musulman a atacat politica promovată de Angela Merkel. Fosta cancelară a deschis atunci porţile Germaniei pentru aproape un milion de refugiati din Siria. Vorbind aluziv, şi ascunzîndu-şi opinia în spatele unui citat dintr-un cotidian, Cotar afirmă (pe Twitter) că autorităţile ar fi depistat deja anumite persoane care au intrat în Germania, fără a le cunoaşte identitatea. Mesajul acestei afirmaţii, bineînţeles, a fost imediat decriptat şi comentat de simpatizanţii AfD care, în mod programatic, se opun stabilirii unor străini în Germania.
