„Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal. Autoritatea Navală Română (ANR) nu a trimis o echipă de constatare pe mare, clasând cazul din birou”, se spune într-un comunicat de presă.
Activiștii presupun că sursa potențială a acestei „deversări masive”, a cărei componență nu a fost stabilită, este nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. „Ruta acestei nave s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit”, susține Greenpeace.
Organizația de mediu cere companiilor OMV Petrom și Romgaz să investigheze pe deplin aceste suspiciuni, atrăgându-le atenția că și dacă de vină au fost nave contractate de la alte companii, răspunderea pentru proiect tot lor le revine.
Salvarea României și a regiunii?
Proiectul Neptun Deep este prezentat de companiile implicate în el, dar și de majoritatea politicienilor de la București, ca un proiect strategic pentru România, care ar urma să devină „cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”, iar guvernanții de la Chișinău îl laudă și ei ca pe o cale de diversificare a aprovizionării cu energie a Moldovei.
La începutul lunii mai, compania moldoveană de stat Energocom a semnat cu OMV Petrom, cea care dezvoltă Neptun Deep în cooperare cu Romgaz, un contract ce prevede importul de gaze după 2027.
Cu acea ocazie, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a spus că astfel România „ajută R. Moldova”, inclusiv mărindu-i securitatea, iar omologul său Dorin Junghietu a vorbit și el în termeni entuziaști. Mai înainte, el spusese într-o ședință de guvern, la Chișinău, că volumul contractat va acoperi 25% din consumul Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că este vorba de aproape 250 milioane metri cubi pe an.
„Dacă nu se vede de pe plajă, nu ne batem capul”
Activiștii de mediu din România au atras atenția în mai multe rânduri că declarațiile oamenilor politici și de afaceri lasă pe dinafară riscurile ecologice ale proiectului.
După posibila deversare din luna martie, Greenpeace și-a reluat criticile la adresa factorilor de decizie.
„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor (...) România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase, Coordonator Campanii la Greenpeace România.
Incidentul semnalat nu este un caz izolat, potrivit activiștilor de mediu.
Greenpeace România spune că între 2022 și 2025 a identificat nu mai puțin de 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, acoperind o suprafață de peste 5 ori mai mare decât a orașului București. „Nu este vorba neapărat despre pete clasice, masive, de țiței, ci despre amestecuri de lichide specifice navelor, deseori toxice. Aceste substanțe deversate constant au un efect cumulativ devastator asupra sănătății și capacității de regenerare a ecosistemului marin”, avertizează organizația.
Îngrijorările de mediu legate de Neptun Deep se alătură celor provocate în Marea Neagră de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, de la invazia pe scară largă din februarie 2026.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te