Statisticile arată că numărul persoanelor care au părăsit cele două biserici a atins un record, iar numărul credincioşilor creştini a scăzut dramatic, atingând cote nemaipomenite în istoria recentă a ţării.
Cauzele pentru această stare de fapt, în care se află cele două instituţii religioase, sunt multiple şi complicate. (Cf. şi: „Binecuvântarea homosexualilor în Germania irită Vaticanul”, RFE, 17.3. 2023.)
380.000 de persoane au părăsit Biserica Evanghelică din Germania (EKD) în anul 2022. Asta înseamnă, că în prezent, aparţin acestei biserici numai 19,1 millione de credincioşi. Situaţia în cazul catolicilor este şi mai sumbră. 360.000 de catolici au întors spatele bisericii lor numai în anul 2021. Într-adevăr un record! Date statistice pentru anul trecut încă nu au fost publicate. (Numărul total al catolicilor germani este de 21,6 milioane.)
Mai ales acum, în preajma sărbătorilor pascale, unii se întreabă cum vor arăta bisericile în câţiva ani, dacă trendul demisiilor va continua în acest ritm. Dacă în urmă cu 30-40 de ani, părăseau biserica, în primul rând, intelectuali din mediul urban, astăzi fenomenul a cuprins toate straturile sociale. De remarcat este că majoritatea celor care nu mai vor să aparţină vreunei confesiuni sunt tineri, ceea ce pe termen mediu „va eroda terenul bisericesc” (precum explica, deunăzi, sociologul Detlef Pollack de la Universitatea din Münster). Demisiile exprimă, pe de altă parte, şi dinamica secularizării, iar pe de altă parte, se observă extinderea unor mişcări fundamentaliste.
Din Monitorul religiilor (Religionsmonitor), realizat de Fundaţia Bertelsmann, rezultă că fiecare al patrulea credincios care aparţine celor două biserici, intenţionează să demisioneze.
Secularizarea accentuată
Din date comparative se poate deduce ritmul de secularizare. În 2013, circa 50 la sută dintre germani mai declarau că ei cred în dumnezeu. În prezent, procentajul a scăzut cu 12 puncte. Cu alte cuvinte, numai fiecare al patrulea german mai crede astăzi în dumnezeu.
Din sondajele Fundaţiei Bertelsmann se mai desprinde că ofertele religioase din partea bisericilor sunt ignorate de marea majoritate a membrilor celor două mari confesiuni. Doar 17 la sută dintre cei care aparţin bisericii catolice sau evanghelice frecventează odată pe lună un serviciu religios. 17 la sută nu merg niciodată la biserică. Această categorie pasivă reprezintă şi o mare parte a celor care intenţionează să se desparte definitiv de biserică.
Potrivit „monitorului” citat, mulţi dintre cei care intenţionează să demisioneze consideră că bisericile joacă un rol prea mare în societate. Totodată, critică privilegiile de care se bucură cele două comunităţi religioase.
Ambele biserici încasează impozite de la fiecare membru. Prin intermediul fiscului, impozitele sunt vărsate în bugetul bisericilor. Totodată, bisericile primesc din partea statului sume de compensare pentru bunuri deposedate în secolul al XIX-lea. Aceste compensări anacronice, care se cifrează la 540 de milioane de euro anual, urmează să fie desfiinţate. Partidele din coaliţia guvernamentală tripartită au anunţat că se vor ocupa în această legislatură de această problemă spinoasă.
