Poliția germană a informat că „o armă de foc a fost utilizată împotriva atacatorului”, care a fost rănit în cele din urmă. Autoritățile susțin că nu există alte pericole pentru publicul din zonă.

„Salvatorii, serviciile de urgență și un elicopter de salvare sunt la fața locului”, au transmis reprezentanții autorităților, potrivit DW.

Atacul a avut loc în timpul unei demonstrații de dreapta pe una dintre piețele centrale din Mannheim. În înregistrările video de la fața locului se văd civili care încearcă să îl imobilizeze pe atacator, iar acesta înjunghie un ofițer de poliție. Un alt polițist îl împușcă în cele din urmă pe suspect în timp ce agresorul se lupta cu un alt bărbat.

Într-un comunicat al Poliției, oamenii legii spun că nu au putut verifica imediat detaliile despre numărul victimelor și gravitatea rănilor. Însă un ziar local a citat un purtător de cuvânt al forțelor de ordine, care a spus că unul dintre ofițerii de poliție a suferit răni severe după ce a fost atacat.

• Te-ar putea interesa: În Germania, politicienii sunt ținta atacurilor extremiștilor înaintea alegerilor europene

Michael Stürzenberger, care se prezintă ca un critic declarat al islamului și jurnalist, urma să ia cuvântul la evenimentul care face parte din turneul său „Open Eyes”. Organizația sa, Pax Europa, care promovează „originile creștino-iudaice ale Europei” (limbaj codificat pentru respingerea Islamului) a declarat că Stürzenberger s-a numărat printre persoanele rănite.

În vârstă de 59 de ani, Stürzenberger a fost membru al mai multor organizații de extremă-dreapta anti-Islam, inclusiv al mișcării PEGIDA, care organizează marșuri regulate în orașe, în special în estul Germaniei, notează AP.

Atacurile asupra politicienilor din Germania s-au înmulțit în ultima perioadă, inclusiv pe fondul campaniilor pentru alegerea unui nou Parlament Europea la 6-9 iunie.

Trei politicieni de stânga au fost atacați la finele lunii aprilie și începutul lunii mai. Un europarlamentar care lipea afișe de campanie a ajuns la spital cu oase faciale sparte. O politiciană a fost scuipată, iar fosta primară a Berlinului a fost lovită din spate într-o bibliotecă. Mai mulți guvernanți au condamnat incidentele și au făcut apel la revenirea la o cultură politică a decenței.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ședința de judecată au venit reprezentanți ai ambasadelor Australiei și Republicii Cehe. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise la cererea anchetatorului. Jurnaliștii și angajații misiunilor diplomatice au avut acces numai după ce judecătorul a intrat în sala de deliberare, relatează portalul Idel.Realii.

„Nedreptățile se înmulțesc în fiecare zi în această urmărire penală inutilă și crudă. Drepturile fundamentale ale lui Alsu, în calitate de cetățean american, sunt negate de autoritățile ruse, care au încarcerat-o timp de 227 de zile”, a declarat președintele și directorul general al RFE/RL, Stephen Capus, într-o declarație după această decizie.

„În această perioadă, Alsu nu a avut nici măcar o singură convorbire telefonică cu copiii și soțul ei iubitori; i s-a refuzat accesul consular american, precum și un nivel de bază, adecvat, de asistență medicală. Alsu ar trebui să fie acasă, la Praga, cu fiicele ei, ajutându-le să învețe pentru examenele finale - nu închisă într-o închisoare rusă pe baza unor acuzații nefondate”, a declarat Stephen Capus.

• Te-ar putea interesa și: După șase luni de detenție în Rusia, jurnalista RFE/RL Alsu Kurmasheva încă încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă

Înainte de anunțarea deciziei instanței, Alsu Kurmasheva le-a arătat jurnaliștilor desene ale unor copii pe care le-a primit prin poștă. „Am primit desele ale unor copii trimise de părinții lor. Nu îi cunosc pe acești oameni. Iată un desen al unei fetițe de trei ani din Sankt Petersburg și iată un desen al unui băiat american. Părinții i-au rugat să deseneze libertatea, fericirea, bucuria. Copiii au făcut niște desene atât de minunate. Sunt de neprețuit, având în vedere că nu voi vedea altă iarbă și alți copaci vara aceasta. Este cel mai bun lucru care a putut să mi se întâmple în ajunul zilei de 1 iunie (Ziua copiilor), a afirmat Kurmasheva.

Jurnalista a spus că ultima oară și-a văzut cei doi copii ai săi în octombrie 2023. Ea nu are dreptul la apeluri telefonice.

Alsu Kurmasheva a declarat că se simte din ce în ce mai rău, potrivit publicației SitaVision, având diagnoze ce nu-i permit o ameliorare a sănătății. Ea a mai spus că are nevoie de o intervenție chirurgicală.

Embed Răspândește

Asistență medicală minimă, fără spațiu de mișcare: un jurnalist RFE/RL încarcerat descrie închisoarea din Rusia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:55 0:00

Jurnalista de la Praga, Alsu Kurmasheva (47 de ani), care are dublă cetățenie, ruso-americană, a fost arestată în Rusia, în octombrie 2023, pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” și pentru că ar fi defăimat forțele armate ruse, o acuzație care după începutul războiului din Ucraina se pedepsește în Rusia cu ani grei de închisoare.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a cerut autorităților ruse să o elibereze imediat pe Alsu Kurmasheva: „Autoritățile ruse trebuie să asigure siguranța jurnaliștilor și dreptul lor la libertatea de exprimare și să pună capăt persecuției acestora.”

• Te-ar putea interesa și: Americani arestați în Rusia, monedă de schimb pentru Kremlin?

Anterior, la 18 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că autoritățile americane acordă „o mare atenție” cazului lui Alsu Kurmasheva.

Zeci de organizații pentru drepturile omului din întreaga lume și politicieni occidentali s-au pronunțat, de asemenea, în sprijinul lui Kurmasheva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aflat într-o vizită la Chișinău, oficialul german a precizat că sunt semnate deja actele pentru blindatele „Piranha” și pentru sisteme de apărare antiaeriană.

Boris Pistorius a adăugat că țara sa și Uniunea Europeană nu vor permite ca Rusia să continue încercările de destabilizare a situației din Republica Moldova.

„Este vorba despre sisteme de apărare antiaeriană care sunt folosite de către persoane individual, acestea vor fi livrate în anul viitor. Nu vorbim acum despre sistemele mari de apărare antiaeriană, ele sunt acum mai necesare în Ucraina”, a spus Pistorius.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a mulțumit partenerilor germani pentru asistența oferită și a menționat că vizita de astăzi coincide cu ceremonia de recepționare a unui lot, în valoare de aproape 1 milion de euro, de asistență pentru Armata Națională.

• Te-ar putea interesa și: Cât de „apărată” intră R. Moldova în 2024 și cum și-a modernizat armata în 2023

„Asistența oferita astăzi reprezintă încă un pas important în eforturile comune de modernizare a armatei și, în special, de asigurare a efectivului cu echipamente, care vor îmbunătăți considerabil situația la capitolul gestionarea situațiilor medicale de urgență și acordarea primului ajutor în condiții de teren”, a spus Nosatîi.

În 2023, R. Moldova a primit din partea Germaniei 19 blindate „Piranha”.

Ele sunt echipate cu armură anti-artilerie și anti-mină. Pe ele pot fi integrate mitraliere, dar și armament greu. Acestea sunt folosite pentru instruirea militarilor care vor participa în misiuni internaționale de menținere a păcii, dar și misiuni pe teritoriul R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa slovacă a relatat că Fico a fost transportat joi seară cu elicopterul, în condiții de maximă securitate.

Politicianul populist de 59 de ani, revenit la putere după alegerile din toamnă din Slovacia, a fost împușcat la 15 mai pe stradă, când s-a apropiat de suporteri, într-un oraș de provincie.

Suspectul, arestat la fața locului și pus sub acuzare, este un activist și scriitor cu vederi rasiste și naționaliste, care a mărturisit după atentat că nu este de acord cu nimic din ce face guvernul de coaliție compus din populiști de stânga și ultranaționaliști.

La interogatoriu, el a insistat însă că nu a vrut să-l ucidă pe premier.

Fico, care a fost împușcat cu cinci gloanțe, a trecut în spitalul din Banska Bystrica prin două operații.

Suspectul Juraj Cintula ar putea fi condamnat la 25 de ani de închisoare sau la închisoare pe viață.

• Te-ar putea interesa și: Atacatorul premierului slovac pledează vinovat în fața judecătorilor

După atentat, guvernul lui Fico a pornit o campanie de pedepsire a celor care laudă pe net atentatul, spunând că au depistat deja zeci de asemenea persoane.

Opoziția progresistă de la Bratislava avertizează că guvernarea folosește activ atentatul ca un pretext pentru continuarea politicilor sale nedemocratice. Înaintea atentatului, coaliția de guvernământ a „îmblânzit” legislația anticorupție și a pornit procesul desființării televiziunii și radioului public. Ambele demersuri, și altele, au fost criticate aspru în Parlamentul European.

Guvernul Fico s-a făcut remarcat pe plan internațional prin cererile de dialog cu Rusia, pentru oprirea războiului din Ucraina, în locul înarmării Kievului, ca să învingă ocupanții. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege prevede că cererile pentru determinarea apartenenței la cetățenia R. Moldova și cele de recunoaștere a persoanelor în calitate de cetățeni moldoveni vor fi coordonate cu SIS. Totodată, autoritățile vor putea prelungi cu 6 luni termenul de examinare a cererilor, în cazul în care va fi nevoie de verificări suplimentare.

Autorul proiectului, deputatul Igor Chiriac, a declarat că regulile mai stricte sunt necesare pentru a exclude „vulnerabilitățile și riscurile în adresa securității statului”, notează IPN.

Chiriac a spus că, începând cu declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, numărul persoanelor care doresc să obțină cetățenia Republicii Moldova s-a majorat vizibil. Potrivit lui, 70% din cererile noi sunt din partea persoanelor din Rusia, iar alte 20% - din Ucraina.

În context, deputatul a subliniat că, până acum, autoritățile au identificat „numeroase tentative de dobândire prin fraudă” a cetățeniei moldovene, în baza unor documente de proveniență necunoscută.

Același proiect interzice obținerea cetățeniei de către persoanele care, în perioada de examinare a cererii, execută sau au de executat pedeapsa cu închisoarea, au antecedente penale nestinse sau se află sub urmărire penală.

Măsura votată de parlamentari se înscrie într-o tendință a autorităților moldovene de a revizui procedura de verificare a persoanelor care doresc să obțină cetățenia R. Moldova.

Tot mai multe verificări la dobândirea cetățeniei moldovene

La începutul acestui an, Guvernul a extins termenul în care sunt examinate cererile pentru dobândirea cetățeniei, aducând aceleași argumente privind nevoia de a verifica minuțios documentele prezentate de solicitanți, în contextul riscurilor pentru securitatea statului, provocate de războiul din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Cererile de cetățenie a R. Moldova vor fi verificate mai minuțios

Decizia se referă la cetățenia oferită persoanelor născute pe teritoriul R. Moldova până în 1991, chiar dacă au emigrat demult și nu au obținut acte de identitate moldovenești, precum și copiilor născuți din părinți cetățeni ai R. Moldova (ambii sau unul).

În urma modificărilor, Agenția Servicii Publice (ASP) va examina cererile de determinare a apartenenței la cetățenia R. Moldova până la șase luni, în loc de 20 de zile lucrătoare. Pentru recunoașterea cetățeniei, care acum are loc în decurs de o zi, termenul a fost extins, la fel, până la șase luni.

Scade numărul moldovenilor care vor cetățenia rusă

În timp ce crește numărul rușilor care vor să obțină cetățenia R. Moldova, scade numărul persoanelor din foste republici sovietice care vor cetățenia Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Câți moldoveni au obținut cetățenia rusă înainte ca Putin s-o ofere în procedură simplificată

În prima jumătate a anului 2023, Ministerul rus de Interne (Ministerul de Externe, de asemenea, poate oferi cetățenie) a acordat cetățenia rusă pentru 204.988 de persoane, cu 82.500 mai puține decât în aceeași perioadă a anului precedent (287.503) și cu circa 146.500 decât în prima jumătate din 2021 (351.670).

Potrivit datelor oficiale, în 2022, un total de 15.000 de persoane din R. Moldova au obținut cetățenia rusă, față de 24.000 – în 2021. În primele șase luni a anului trecut, 6.857 de persoane din R. Moldova au obținut cetățenia rusă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul condamnă „războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, soldat cu multiple victime în rândul civililor și milioane de persoane intern strămutate și refugiați.

În declarație se spune că în jur de două treimi din copiii din Ucraina au devenit persoane intern strămutate și circa 2 milioane de copii, împreuna cu mamele lor, au fost impuși să se refugieze în alte state ca urmare a invaziei ruse - copiii fiind „cele mai neprotejate jertfe ale agresiunii”.

Semnatarii declarației au reconfirmat angajamentul Republicii Moldova de a asigura copiilor ucraineni, refugiați în R. Moldova, dreptul la studii în limba maternă, la spațiul cultural ucrainean, și disponibilitatea de a acorda asistența umanitară necesară cetățenilor ucraineni care fug din calea războiului.

Totodată, ei au făcut apel la „cumularea eforturilor lumii democratice, ale organizațiilor umanitare internaționale pentru identificarea, localizarea și repatrierea în Ucraina a copiilor strămutați forțat și deportați”.

Declarația a fost votată de 60 din cei 101 deputați, stârnind critici din partea unor deputați comuniști și membri ai grupului afiliat oligarhului fugar Ilan Șor.

Deputata Reghina Apostova, afiliată grupului Șor, a acuzat majoritatea PAS de „standarde duble”, spunând că parlamentul moldovean ar trebui să denunțe și suferințele copiilor din fosta Iugoslave.

Comunistul Oleg Reidman a atenționat că genocidul este un termen legal care trebuie să întrunească anumite criterii.

Obiecțiile opoziției au fost respinse de deputatul PAS, Radu Marian, care a subliniat că în declarație este vorba despre mii de copii ucraineni, inclusiv cei refugiați în R. Moldova.

Potrivit deputatei PAS, Doina Gherman, declarații similare prin care este condamnată deportarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia au adoptat Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Franța, Islanda, SUA și Canada

Kievul a îndemnat autoritățile moldovene să condamne Moscova pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele de conflict în mai 2024, în timpul vizitei la Chișinău a vicepreședintei Radei Supreme, Olena Kondratiuk.

• Te-ar putea interesa și: Vicepreședinta Radei de la Kiev mulțumește Chișinăului pentru sprijinul oferit refugiaților
  

Potrivit Kievului, de la începutul războiului, peste 20 de mii de copii ucraineni au fost duși cu forța în Rusia.

În aceeași perioadă, peste 1,4 milioane de ucraineni au intrat în R. Moldova. În prezent, în Moldova se află peste 117 mii de refugiați ucraineni, în mare parte femei și copii.

Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, oferindu-le cazare temporară în centre de plasament și acces la servii de sănătate și educație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump a devenit astfel primul fost președinte american condamnat vreodată pentru o crimă. După două zile de deliberări, un juriu din 12 persoane l-a găsit vinovat de falsificarea documentelor pentru a ascunde plățile făcute lui Stormy Daniels pentru a-i cumpăra tăcerea.

Infracțiunea de falsificare a documentelor presupune o pedeapsă maximă de patru ani de închisoare, dar cei condamnați primesc de regulă pedepse mai mici, inclusiv amenzi sau termeni de probațiune. O eventuală încarcerare a nu l-ar împiedica din punct de vedere legal pe Trump, care candidează în noiembrie pentru un nou mandat de președinte după o pauză de patru ani, să-și facă în continuare campanie sau să preia funcția, dacă ar câștiga.

Într-o primă reacție în fața presei, Trump a declarat că va continua să lupte „până la sfârșit”, afirmând că a fost condamnat pe nedrept. „Acest lucru este departe de a se fi terminat”, a spus el, potrivit BBC. Fostul președinte a plecat de la tribunalul din Manhattan fără să răspundă întrebărilor.

Trump fusese acuzat de procuratura districtului Manhattan de 34 de infracțiuni penale de stat, inclusiv de falsificarea a 11 facturi, 12 bonuri și 11 cecuri pentru a masca o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels pentru a-i cumpăra tăcerea în legătură cu presupusa lor întâlnire sexuală din 2006.

Donald Trump era căsătorit la acea vreme cu Melania Trump.

Stormy Daniels a încercat să facă publică presupusa relație cu Trump cu o lună înainte de alegerile din 2016, ceea ce ar fi putut afecta candidatura candidatului republican la președinție.

Avocatul personal al lui Trump, Michael Cohen, a declarat în fața instanței că i-a virat avocatului lui Daniels 130.000 de dolari cu câteva zile înainte de alegeri, la cererea lui Trump.

Cei 12 jurați au ajuns la verdict pe 30 mai, cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale americane în care Trump urmează să se confrunte cu actualul președinte Joe Biden.

Fostul președinte american a declarat mereu că este nevinovat, iar această condamnare nu îi afectează noua candidatură.

Acum urmează ca un judecător să anunțe pedeapsa pentru Trump, iar pronunțarea sentinței este programată pe 11 iunie.

Sentința va depinde de mai mulți factori, inclusiv de antecedentele penale ale lui Donald Trump și de capetele de acuzare, a declarat Brian Kalt, profesor de drept la Michigan State University, pentru RFE/RL. Este de așteptat ca fostul președinte să facă apel, iar acest proces ar putea dura ani de zile, a spus el

Expertul a indicat că pedeapsa poate varia de la o amendă sau o eliberare condiționată până la o pedeapsă cu închisoarea de până la patru ani.

În teorie, Trump ar putea merge la închisoare, dar profesorul de drept crede că este puțin probabil, deoarece fostul președinte nu are un cazier judiciar anterior.

Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Macron îi va găzdui pe Biden și pe soția sa Jill pe 8 iunie, se arată în comunicatul de la Palatul Elysee, citat de Associated Press.

Cei doi lideri vor discuta despre importanța „sprijinului neclintit și pe termen lung pentru Ucraina” pe fondul revenirii războiului în Europa, la 80 de ani de la debarcarea care a dus la eliberarea Franței și a continentului de sub ocupația Germaniei naziste, a mai declarat biroul lui Macron.

În Normandia vor avea loc săptămâna viitoare mari comemorări, cu participarea a 25 de șefi de stat și de guvern și zeci de veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, în amintirea celor 160.000 de soldați din Marea Britanie, Statele Unite, Canada și alte națiuni care au debarcat pe 6 iunie 1944.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se numără printre cei așteptați să participe, dar președintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat, Rusia urmând să fie reprezentată la nivel mai scăzut.

• Te-ar putea interesa și: Francezii nu-l vor invita pe Putin la aniversarea Debarcării din Normandia

Vizita de stat a lui Biden va permite o „coordonare strânsă” între Franța și SUA cu privire la crizele mondiale înaintea unor evenimente internaționale importante, cum sunt summitul Grupului celor 7 economii majore de luna viitoare, în Italia, și summitul NATO de la Washington, în iulie, a mai anunțat Parisul joi.

Nu este limpede dacă odată sosit în Europa Biden va participa la conferința de pace pentru Ucraina pe care o va găzdui la mijlocul lunii iunie Elveția și la care Rusia nu a fost invitată.

Președintele Zelenski a spus că dacă la reuniune nu participă Biden, personal, asta va echivala cu „aplauze în picioare” pentru Putin.

Președintele francez Macron și soția sa Brigitte au fost în vizită de stat în SUA în decembrie 2022. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavksy, s-a alăturat joi corului celor care cer renunțarea la restricțiile impuse Kievului de aliații occidentali.

„Pentru Cehia, vorbind la modul general, nu ar fi o problemă dacă Ucraina s-ar apăra împotriva agresorului care se străduiește să o distrugă și prin atacuri (cu arme vestice) care trebuie efectuate pe teritoriul rus”, a spus Lipavsky în prima zi a unei conferințe NATO ținută în 30-31 mai la Praga.

Declarația a fost făcută la numai o zi după ce secretarul de stat SUA, Antony Blinken, a semnalat la Chișinău că Washingtonul ar putea să renunțe la opoziția față de asemenea atacuri ucrainene cu armament occidental.

Vorbind miercuri după discuții cu președinta moldoveană, Maia Sandu, oficialul american a spus că la Casa Albă abordarea conflictului din Ucraina se „modifică și ajustează” mereu.

Declarații în favoarea renunțării la restricționarea atacurilor ucrainene spre Rusia făcuseră mai înainte Secretarul General NATO Jens Stoltenberg, liderii baltici și polonezi, președintele francez, Emmanuel Macron, și alții.

• Te-ar putea interesa și: Încă un miliard pentru înarmarea Ucrainei, de la suedezi. Macron spune că Ucraina poate ataca ținte din Rusia cu armament francez

Germania este una dintre cele mai reticente aliate, în această privință.

Rusia a avertizat că schimbarea actualelor abordări ar fi întâmpinată de Moscova cu riposte pe care nu le-a precizat.

Tema ar putea să domine discuțiile de vineri de la Praga, la o conferință informală NATO unde s-au adunat încă de joi miniștrii de Externe din cele 32 de țări membre ale alianței. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba despre companiile „Telesistem TV” (care deține posturile Primul în Moldova, Accent TV), SRL „Archidoc Group” (Orizont TV) și SRL „Telestar Media” (Canal 2 și Canal 3).

„Acestea au încălcat solicitarea consiliului de a furniza dosarul complet de informații, prezentând informațiile și datele unui singur cont bancar, în timp ce dețin 5 și, respectiv, câte 8 alte conturi în diferite bănci. În cazul fiecăreia, au fost identificate tranzacții care confirmă afilierea cu gruparea Plahotniuc – Șor”, se arată în comunicatul Consiliului.

În replică, Primul TV a scris pe pagina sa de Facebook că, dacă în Moldova ar exista pedeapsa cu moartea, autoritățile ar „executa” acest canal de 10 ori.

Alte companii vizate nu au venit până la această oră cu o reacție oficială la decizia Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională.

• Te-ar putea interesa și: Cum s-a pus cruce pe emisia a 12 posturi TV „care sunt despre propagandă”

Totodată, Consiliul a mai decis să transmită o ultimă notificare pentru 36 de companii din cele 88 vizate care nu au răspuns anterior la solicitarea de a prezenta informațiile cerute.

În același timp, Consiliul a decis să se autosesizeze în cazul a două companii din domeniul strategic de infrastructură energetică și anume: „Lukoil-Moldova” și „Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaș – Sucursala Chișinău”. În cazul acestora, recent, au avut loc schimbări în structura acționariatului și este necesară procedura de avizare.

De cealaltă parte, Consiliul a avizat pozitiv investițiile companiei „Satelrom-TV” SRL (TV Drochia și Drochia FM), în timp ce pentru SRL „Statis TV” (Zona M) și SRL „Real Exim” (Radio.md) au fost solicitate informații suplimentare.

„Aceasta a fost ultima ședință a Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, organizată de Agenția Națională a Investițiilor, după ce secretariatul Comisiei a fost preluat de Agenția Servicii Publice”, au precizat reprezentanții Guvernului.

La 20 martie, același Consiliu a decis sistarea temporară a actelor permisive a companiei SRL „Media Content Distribution” ce deține Canal 5 și Maestro FM. Atunci, decizia a fost explicată prin constatarea unor bănuieli rezonabile privind „implicarea beneficiarilor efectivi ai companiei care afectează securitatea statului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autorii inițiativei motivează propunerea de prelungire a termenului prin faptul că în prezent există litigii care urmează a fi examinate de instanța de judecată, de rând cu un număr mare de locuințe pasibile pentru privatizare, cele mai multe în municipiul Chișinău. Potrivit datelor prezentate de autoritățile publice locale, până în anul 2020, au fost privatizate 9.636 de locuințe, dintre care peste șase mii au fost în municipiul Chișinău.

Atunci, pe teritoriul R. Moldova mai rămâneau a fi privatizate peste 4.800 de locuințe, dintre care 1.013 din mun. Chișinău. Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, motivele pentru care multe locuințe nu au fost încă privatizate țin de faptul că unii locatari sunt plecați peste hotare, nu dețin mijloace financiare, există nereguli în acte sau lipsesc membrii de familie cu drept de a iniția procedura de privatizare.

Termenul de privatizare pentru locuințe a fost prelungit de mai multe ori, ultima dată în anul 2021, până în 2024. Astfel, termenul pentru privatizarea locuinței a fost prelungit până la 31 mai 2026.

Totodată, proiectul de lege votat în lectură finală mai prevede și că lucrările de reparație sau orice alte lucrări însoțite de zgomot în blocurile locative vor fi interzise în zilele de duminică și de sărbători, prevăzute de Codul Muncii. Legea prevede amenzi de până la 1.500 de lei pentru persoanele fizice și 4.500 de lei pentru persoanele juridice.

În prezent, ele sunt permise în fiecare zi a săptămânii, de la ora 08:00 până la 18:00.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea aprobată de Congres cu scorul de 177-172 va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, poate chiar vineri.

Ea a provocat mari proteste în ultimele luni, iar opoziția a anunțat că o va contesta în instanță, amintește Reuters.

Într-un sondaj de opinie recent, 62% din spanioli s-au pronunțat împotriva amnistiei.

Premierul socialist Pedro Sanchez a propus legea anul trecut, în schimbul susținerii guvernului său de către două partide catalane separatiste, Junts și Esquerra Republicana de Catalunya, după alegerile încheiate fără o victorie clară.

Cel mai cunoscut beneficiar al amnistiei va fi liderul Junts, Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia după tentativa eșuată de câștigare a independenței Cataloniei, din 2017.

• Te-ar putea interesa și: Carles Puigdemont, liderul exilat al separatiștilor catalani, a fost arestat în Sardinia

Opoziția îl acuză pe Sanchez că ar fi „trădat” Spania de dragul propriei cariere politice.

Premierul spune însă că legea va facilita reconcilierea cu regiunea nord-estică a țării, la șapte ani după ce Catalonia a ținut un referendum asupra independenței și chiar și-a declarat unilateral independența, declanșând cea mai gravă criză din Spania ultimilor 30 de ani.

Ultimele sondaje de opinie arată că procentajul catalanilor care ar vota acum pentru independență este în scădere față de perioada maximei efervescențe separatiste, din anii 2011-2017. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 29 mai, Europa Liberă a scris, cu referire la o inițiativă a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), că guvernul de la Chișinău i-ar putea oferi statut de monopol fiscal Societății pe Acțiuni „Metalferos”.

Aceasta poate deveni singura companie autorizată să livreze resturi și deșeuri de metale feroase către Uzina Metalurgică din regiunea transnistreană.

• Te-ar putea interesa și: „Metalferos” ar putea deveni singura întreprindere de care va depinde metalurgia regiunii transnistrene

Într-o conferință de presă, susținută pe 30 mai, Serghei Lungu, președintele asociației „Metal”, a spus că o potențială reintroducere a monopolului în cazul întreprinderii de stat „poate avea consecințe negative și forța companiile mici să iasă de pe piața metalelor”.

Lungu spune că asociația „Metal” se ocupă de colectarea, reciclarea și exportul metalelor, dar și vânzarea lor Uzinei Metalurgice din regiunea transnistreană.

„«Metalferos» a fost implicată în mai multe scandaluri de spălare a banilor, ne temem să nu apară scheme dubioase din nou. Nu vrem să fie instituit acest monopol. Companiile mici și mijlocii nu vor mai fi competitive”, explică Serghei Lungu.

Inițiativa MDED prevede totuși că alți agenți economici care sunt autorizați să gestioneze deșeuri de metale feroase vor putea să le colecteze, păstreze, să le prelucreze și chiar să le exporte, însă nu vor putea să le vândă uzinei din stânga Nistrului.

„Metalferos”: scandaluri și liberalizarea pieței

În 2022, Procuratura Generală a expediat în instanța de judecată o cauză penală din dosarul „Metalferos”.

Opt persoane din acest dosar au calitatea de inculpați pe mai multe capete de acuzare.

Potrivit Procuraturii, ca urmare a schemelor infracționale implementate, SA „Metalferos” a suferit un prejudiciu financiar în mărime de peste 736 milioane de lei.

Inculpații au fost acuzați că au creat și condus un grup criminal organizat, s-au ocupat de escrocherie și spălare a banilor în proporții deosebit de mari.

În 2019, după 17 ani de monopol, guvernul condus atunci de președinta Maia Sandu a abrogat o hotărâre a executivului din 2002, datorită căreia „Metalferos” a reușit să devină singurul exportator de metale din R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Am venit să-i spunem omului ăstuia (premierului) că n-are ce căuta în țara noastră”, a spus arhiepiscopul Bagrat Galstanian, aflat mereu în fruntea demonstrațiilor de acest fel din ultima vreme.

Demonstranții au blocat circulația rutieră pentru scurt timp în centrul capitalei armene, printre ciocniri sporadice cu polițiștii.

Manifestarea de protest sprijinită de partidele de opoziție a avut loc în vreme ce guvernul se întrunea în ședință.

Potrivit Interfax, în ajun Galstanian a cerut suporterilor săi să vină cu mașinile la protest și să blocheze accesul membrilor guvernului în clădire.

Protestele din Armenia, devenite aproape zilnice, au izbucnit luna trecută, după ce guvernul de la Erevan a acceptat să cedeze câteva localități, parte a procesului de demarcare și stabilire a unei frontiere oficiale cu Azerbaidjan.

• Te-ar putea interesa și: Armenia: Protestele împotriva premierului Nikol Pașinian se lasă cu sute de arestări

Poziția prim-ministrului Nikol Pașinian a rămas neschimbată, în ciuda manifestațiilor de amploare conduse de arhiepiscopul Bagrat Galstanian, care încearcă să lanseze o moțiune de cenzură împotriva lui.

Popularul Galstanian a renunțat temporar la îndatoririle clericale ca să conducă protestele, și spune că este dispus să preia conducerea guvernului. Deocamdată, nu este eligibil pentru postul de premier, având dublă cetățenie (armeană și canadiană).

Coaliția de guvernare a lui Pașinian are o majoritate confortabilă în parlamentul țării, iar partidele de opoziție au puțini aderenți. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Meta susține că au fost eliminate în total 1.326 de profiluri, 80 de pagini și un grup de Facebook, precum și un cont de Instagram, care făceau parte dintr-o rețea ce promova mesaje care vizau audiențele din R. Moldova și Madagascar. Raportul privind amenințările de securitate, publicat la 29 mai, afirmă că pentru publicarea mesajelor pe aceste conturi au fost cheltuiți în jur de 42 de mii de dolari.

Documentul notează că, în cazul publicului din R. Moldova, această rețea de pagini și profiluri false promova în special informații despre politicieni precum Ilan Șor și Marina Tauber.

„În Moldova, erau publicate postări despre regiunea găgăuză, despre personalități publice precum Ilan Șor, un politician moldovean sancționat, și Marina Tauber, membră a Partidului Șor, pe lângă criticarea guvernului în exercițiu și a eforturilor sale de integrare în UE, inclusiv cu videoclipuri parodie despre actuala președintă”, se arată în raport.

Raportul Meta precizează că, pentru a părea mai autentice, aceste conturi postau uneori și despre alte subiecte decât cele politice, cum ar fi fotbal sau întâlniri (amoroase - n.r.). Cei care se ascundeau în spatele acestor conturi false foloseau fotografii de profil create cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a se prezenta ca localnici.

Această rețea era activă nu doar pe Facebook, scrie Meta, dar și pe Telegram, Vimeo sau Change.org. Pentru a-și ascunde originea, utilizatorii rețelei foloseau browser-uri anonimizate, VPN-uri și infrastructuri intermediare din Lituania și regiunea transnistreană.

Datele Meta arată că aproximativ 20 de mii de conturi au urmărit una sau mai multe dintre paginile false eliminate ulterior, în timp ce mai puțin de 200 de conturi s-au alăturat grupului menționat în raport, iar alte 10 conturi au urmărit profilul de Instagram.

O analiză a Europei Libere a relevat că, în perioada februarie - mai, zeci de conturi afiliate fugarului Ilan Șor au cheltuit împreună circa 30 de mii de euro pentru a promova mesaje politice pe Facebook.

• Te-ar putea interesa și: Șor a reușit să „fenteze” Meta, publicând mesaje politice pe Facebook chiar după ce a fost interzis

Conținutul favorabil lui Șor era promovat pe Facebook fie de conturi ale aliaților săi, ca bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, fie de o serie de pagini create de obicei doar pentru a rula câteva postări sponsorizate.

Până la sancțiuni, Șor cheltuise deschis în aceste scopuri aproape 120 de mii de euro, rămânând până astăzi liderul clasamentului Meta, care este făcut din august 2020.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit definiției firmei Microsoft, ransomware-ul este un tip de software rău intenționat sau malwarecare amenință o victimă, distrugând sau blocându-i accesul la date sau sisteme critice până când se plătește o răscumpărare.

Agenția de cooperare judiciară a UE, Eurojust, a spus joi că au fost arestați patru suspecți „de mare valoare”, au fost scoase din uz 100 de servere și s-a preluat controlul asupra a peste 2000 de domenii de internet.

Operațiunea „Endgame”, descrisă de Associated Press ca „enormă”, desfășurată săptămâna aceasta, a cuprins acțiuni coordonate în Germania, Olanda, Franța Danemarca, Ucraina, Statele Unite și Marea Britanie. Trei suspecți au fost arestați în Ucraina, al patrulea în Armenia.

• Te-ar putea interesa și: SUA: Un moldovean, pus sub acuzare pentru infracțiuni de fraudă informatică

Poliția olandeză spune că pagubele provocate de rețeaua dezmembrată guvernelor, companiilor și cetățenilor sunt estimate la sute de milioane de euro.

Potrivit aceleiași surse, unul din suspecți a câștigat 69 de milioane de euro închiriind altora infrastructură criminală pentru răspândirea ransomware-ului.

Un oficial al poliției germane a spus că „Endgame” a fost „cea mai mare operațiune de poliție cibernetică din istorie”, iar Europol a promis că vor urma și altele. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În decembrie, liderii din UE au acceptat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova.

Dar cel mai recent raport al Comisiei Europene despre progresele candidatelor – scrie DPA – menționează rămâneri în urmă în pregătirea Ucrainei, în special în combaterea corupției și protejarea minorităților.

Ambasadorii din țările UE urmează să discute săptămâna viitoare despre începerea negocierilor, și există temeri că Ungaria se va opune, în cazul Ucrainei.

Se crede că odată ce va depășită opoziția Budapestei, se va putea anunța adoptarea cadrului de negocieri cu cele două candidate, probabil în ultima săptămână a lunii iunie.

Ungaria, cel mai bun prieten al Rusiei în UE, se opune mereu primirii Ucrainei, spunând că este o țară coruptă, care nu-și controlează teritoriul și nu dă drepturi depline minorităților naționale, printre care se numără cea maghiară.

Ungurii nu au, în schimb, obiecții față de primirea în UE a Moldovei, odată ce va fi pregătită. În această fază a apropierii celor două țări de blocul cu 27 de membri, cele două țări sunt însă tratate „la pachet”, astfel că tergiversarea uneia din candidaturi le poate afecta pe amândouă (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acționând la instrucțiunile reprezentanților statului agresor, acesta a dat foc echipamentelor tehnologice a două stații electrice din sudul regiunii Odesa. Incendiul a distrus echipamentul, iar substațiile electrice au fost scoase din funcțiune”, scrie procuratura din Odesa.

Instituția precizează că cele două stații alimentau cu energie electrică opt localități cu peste 14.000 de locuitori.

Organele de drept ucrainene afirmă că moldoveanul, care are permis de ședere permanentă în Ucraina, aștepta să primească pentru „serviciile” sale o recompensă de 2.000 de dolari SUA.

Bărbatul se află în arest. El este suspectat de sabotaj săvârșit în baza legii marțiale și riscă închisoare pe viață cu confiscarea averii.

Acțiunile de investigație sunt în curs de desfășurare pentru identificarea altor persoane implicate în activitatea infracțională. Ancheta preliminară este condusă de biroul SBU din regiunea Odesa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației, acesta este cel mai mare număr de tineri care primesc nota zece din oficiu din ultimii 10 ani.

De nota zece din oficiu la limbile străine beneficiază candidații care au susținut, pe parcursul anilor de studii, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice.

La sesiunea de bacalaureat precedentă, 2.192 de candidați au luat nota maximă din oficiu, în sesiunea din 2022 - 1.596 candidați, în sesiunea din 2021 - 1.299, iar în sesiunea din 2020 - 1.349.

Această practică a fost instituită în 2015. Atunci, 229 de elevi au avut nota zece din oficiu.

Începând din acest an, nota zece din oficiu este acordată și elevilor care au susținut, pe parcursul claselor a X-a – a XII-a, examene cu recunoaștere internațională la informatică.

Examenele de Bacalaureat se vor desfășura în perioada 4-21 iunie. Acestea vor fi susținute de către 18.800 candidați, dintre care 2.514 sunt restanțieri din sesiunile anterioare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a publicat pe 27 mai anunțul de consultare publică a hotărârii de guvern care prevede acest lucru.

Încă în august 2023, ministerul anunța că dorește să introducă un mecanism prin care statul să poată interveni în activitatea unor sectoare ale economiei pentru a corecta deficiențele concurențiale sau pentru a consolida controlul statului asupra unei piețe importante.

Potrivit noului document, SA „Metalferos”, în care statul deține o cotă de 78%, va deveni singura entitate ce va importa sau va procura pe teritoriul țării resturi și deșeuri de metale feroase pentru a le vinde ulterior agenților economici din stânga Nistrului.

Documentul stipulează că societatea pe acțiuni va fi obligată să publice în fiecare lună pe pagina sa web un raport care va reflecta inclusiv volumul și valoarea metalelor livrate către Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care este unul din cei mai mari contribuabili la bugetului regiunii separatiste.

Totodată, agenții economici care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al R. Moldova nu vor avea dreptul să importe resturi și deșeuri de metale.

Cu alte cuvinte, Uzina Metalurgică de la Rîbnița va putea importa aceste metale din alte țări doar prin intermediul SA „Metalferos”.

• Te-ar putea interesa și: Uzina de la Râbnița a primit autorizații de la Agenția de Mediu pentru 10 luni

Aceste proceduri, spune proiectul de hotărâre, se vor realiza prin posturile vamale interne ale R. Moldova.

Alți agenți economici autorizați să gestioneze deșeuri de metale feroase vor putea să le colecteze, păstreze, să le prelucreze și chiar să le exporte, însă nu vor putea să le vândă uzinei din stânga Nistrului.

La sfârșitul anului 2022, autoritățile moldovene au înființat Comisia Națională pentru Monopol Fiscal. Rolul acesteia este de a recomanda Guvernului acordarea statutului de monopol fiscal unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi.

Comisia va supraveghea și va evalua anual sectorul economic în care aceste entități activează, iar dacă vor fi constatate abateri de la normele stabilite va propune Guvernului revocarea acestui statut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters a relatat că a fost percheziționat atât biroul de la Bruxelles al asistentului, cât și locuința sa din Strasbourg – unde își are celălalt sediu Parlamentul European.

Procurorii spun că perchezițiile au fost parte dintr-o investigație asupra unei tentative rusești de a influența „europarlamentarele” din iunie prin convingerea unor legislatori să răspândească, contra cost, puncte de vedere rusești la site-ul de știri Voice of Europe, înregistrat în Cehia.

„Sunt indicii că angajatul PE a jucat un rol semnificativ (în această afacere)”, au spus procurorii belgieni într-o declarație de presă.

Belgienii nu l-au numit pe asistentul vizat, iar Parlamentul European a refuzat să comenteze, întrucât ancheta este în desfășurare.

La cererea Cehiei, Uniunea Europeană a impus sancțiuni portalului Voice of Europe, ca și celor doi oameni de afaceri ruso-ucraineni care l-au finanțat. Consiliul European și-a explicat pedepsele prin faptul că Voice of Europe și conturile sale de pe rețele promovează activ dezinformare legată de Ucraina și promovează „narațiuni false pro-Kremlin”.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Voice of Europe a respins categoric aceste acuzații într-un articol de pe site-ul său, înainte ca el să fie scos de pe net.

La 27 mai, serviciul cehesc de informații BIS a spus că Voice of Europe nu a promovat numai dezinformare, dar a și ajutat agenți ruși să spioneze în interiorul Uniunii Europene.

Șeful BIS, Michal Koudelka, a mai spus la o audiere în Parlamentul de la Praga că „spargerea” rețelei din jurul portalului, deși este binevenită, nu echivalează nici pe departe cu eliminarea campaniilor de spionaj, dezinformare și interferență ale Moscovei în UE.

„Sunt convins că aici activează alte site-uri asemănătoare, care se vor strădui să amenințe principiile fundamentale ale democrației, să rupă unitatea europeană, să submineze încrederea în stat și în instituțiile lui, ca și în apartenența la organizațiile internaționale”, a spus șeful spionajului cehesc, citat de site-ul Idnes.cz. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe Aeroportul Internațional din capitala moldoveană, oficialul american a fost întâmpinat de omologul său, ministrul de externe Mihai Popșoi.

La Chișinău, Antony Blinken se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu alți oficiali de rang înalt. Pe agenda discuțiilor se află integrarea europeană a Republicii Moldova și securitatea energetică a țării, potrivit Departamentului de Stat.

Președinția de la Chișinău a anunțat că Maia Sandu va discuta cu secretarul Blinken despre sprijinul Statelor Unite pentru modernizarea Republicii Moldova: dezvoltarea economică, consolidarea securității energetice, implementarea reformelor democratice și progresul în parcursul european.

Un grup de tineri susținători ai partidelor din blocul politic pro-rusesc „Victorie”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a protestat în fața Ambasadei SUA la Chișinău, cu ocazia vizitei secretarului de stat. Ei au purtat pancarte și au scandat slogane anti-americane și anti-NATO. Participanți la acțiune au declarat că se opun la ceea ce au numit atragerea Moldovei în război.

Ulterior, poliția moldoveană a anunțat că a reținut un grup de persoane „care aparțin organizației „Șor”, venite „preponderent din UTA Găgăuzia”, după ce acestea ar fi încercat să blocheze bulevardul Dacia – artera principală care a capitalei spre aeroport.

Publicația Nokta a distribuit pe contul său de pe rețeaua X un video în care se arată cum polițiști îl conduc spre mașina lor pe Mihail Vlah, consilierul bașcanei autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul.

Vizita secretarului de stat american a adus restricții de circulație la Chișinău. Accesul persoanelor în anumite zone din centrul capitalei și pe trasele care fac legătura cu aeroportul au fost restricționate, între ora 8.00 și 21.00. La fel, au fost interzise zborurile de aviație generală și utilizarea dronelor în zona aeroportului. Zborurile comerciale au continuat să fie efectuate însă în regim obișnuit.

Pe 24 mai, când a anunțat oficial vizita lui Blinken în Moldova, asistentul său pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien, a spus că Moldova se confruntă cu „operațiuni rusești de influență” într-un an electoral „crucial”, deși nu există momentan vreo amenințare directă din partea Rusiei.

Oficialul de la Departamentul de Stat nu a ascuns că vizita lui Blinken este și una de sprijin pentru președinta Maia Sandu, care va candida anul acesta la un nou mandat, insistând, totuși, că alegerea finală aparține exclusiv locuitorilor Moldovei.

Este a doua vizită a lui Blinken în Republica Moldova ca șef al diplomației americane, după cea din martie 2022, la scurt timp după începutul războiului din Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, efectuează un turneu în Europa în perioada 28-31 mai. De la Chișinău, el va pleca la Praga, unde va avea pe agendă mai ales sprijinul pentru ajutorarea Ucrainei și relațiile americano-cehe în domeniul energiei. Tot la Praga, Blinken va participa la o reuniune informală a miniștrilor de Externe din țările NATO dedicată apropiatului summit de la Washington al alianței, din 9-10 iulie.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul de stat SUA Blinken, în vizită în Moldova și Cehia

Statele Unite sunt unul din cei mai importanți parteneri și susținători ai Republicii Moldova, potrivit Președinției de la Chișinău. Începând cu anul 1992, finanțarea oferită Moldovei de guvernul american a depășit 2,5 miliarde de dolari.

De la începutul războiului din Ucraina, SUA au oferit Moldovei asistență financiară în valoare de 774 de milioane de dolari, dintre care 300 de milioane sunt destinate depășirii crizei energetice și consolidării securității energetice, iar 135 de milioane de dolari sunt alocate pentru a spori generarea internă a energiei electrice și construcția liniei de înaltă tensiune Strășeni-Gutinaș de interconectare cu România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul suedez a anunțat miercuri că va da Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,23 miliarde de euro, adică cel mai mare pachet donat până acum de Suedia.

„Cuprinde echipamente aflate în capul listei de priorități ucrainene”, a spus Ebba Busch, vicepremier suedez, aflat în vizită la Copenhaga.

Pachete de ajutoare militare de peste un miliard de dolari fiecare au promis săptămâna aceasta Spania (luni) și Belgia (marți), în timpul unor vizite ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid și Bruxelles.

Marți, Olanda a spus că va trimite cât de curând Ucrainei un sistem antiaerian Patriot, pus la punct împreună cu alte țări aliate.

Suedia a spus marți că va opri transferul plănuit de avioane de vânătoare suedeze Gripen, dar numai pentru că vrea să se sincronizeze cu alți aliați din NATO, care pregătesc pentru Kiev aeronave F-16.

Miercuri, ministrul suedez al Apărării, Pål Jonsson, a spus că țara lui tot ar putea trimite aeronave Gripen Ucrainei, însă mai târziu.

Associated Press scrie că printre echipamentele donate de Suedia se numără și două avioane cu sisteme de control și avertizare de producție suedeză SAAB ASCC, care vor ajuta apărarea antiaeriană ucraineană, pusă la grea încercare de atacurile rusești intensificate.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski primește al doilea miliard pentru arme în două zile, în turneul său european

Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron s-a alăturat politicienilor europeni care spun că Ucraina trebuie să aibă dreptul de a folosi orice armament, inclusiv cel primit din Occident, pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

„Cred că ar trebui să le permitem să neutralizeze obiective militare de unde sunt trase rachete adică, de fapt, locurile de unde este atacată Ucraina”, a spus Macron marți la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, în Germania.

„Cum le explicăm ucrainenilor că nu pot ataca locurile de unde vin rachetele spre ei?” – a întrebat, retoric, Macron.

Asemenea declarații au mai făcut în ultima vreme Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, premierul Cehiei, Petr Fiala, lideri din Țările Baltice și din Polonia.

Washingtonul și unele puteri europene în frunte cu Germania au rețineri față de o asemenea schimbare de poziție.

Rusia a protestat vehement, spunând că occidentalii vor să intre direct în conflict. Macron a declarat recent că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în sprijinul Ucrainei, iar presa rusă controlată de stat „vede” mereu de atunci presupuse prezențe militare franceze pe teren, în Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului aprobat, colegiul militar va fi în subordinea Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” și va avea statut de instituție de învățământ profesional tehnic.

„Acum, Academia Militară are dreptul formării ofițerilor cu studii superioare, dar nu și a tehnicienilor militari cu studii tehnice. Alte instituții de învățământ din țară nu oferă formare în specialitățile militare și de apărare”, argumentează reprezentanții Ministerului Apărării.

Colegiul va avea nevoie de 12 cadre didactice și ar urma să pregătească anual 60 de tehnicieni militari.

O notă a Ministerului Educației la acest proiect arată că noua instituție ar urma să fie înființată din 1 iunie 2024. Anual, ministerul va cheltui peste 4,7 milioane de lei pentru a acoperi necesitățile financiare a noului colegiu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Împrumutul ar urma să fie folosit „pentru finanțarea necesităților bugetului de stat”, potrivit Ministerului Finanțelor.

Proiectul a fost elaborat după ce FMI a aprobat, în decembrie 2023, un aranjament pentru Republica Moldova, în cadrul Facilității pentru Reziliență și Durabilitate (RSF), în sumă echivalentă cu 129,375 de milioane DTS. Pentru a putea accesa aceste mijloace, autoritățile moldovene s-au angajat să realizeze mai multe reforme, în principal, în domeniul schimbărilor climatice și cel energetic.

Banii ar urma să fie alocați în patru tranșe, maturitatea împrumutului este de 20 de ani, iar durata programului RSF pentru Republica Moldova este de 22 de luni, a precizat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru.

Autoritățile moldovene așteaptă ca împrumutul să fie disponibil la începutul lunii iulie, după ședința Consiliului de directori executivi al FMI din luna iunie.

• Te-ar putea interesa și: FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu R. Moldova în contextul ultimei evaluări

Săptămâna trecută, FMI și Republica Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la politicile necesare pentru finalizarea ultimei evaluări a programului de finanțare și de creditare. Potrivit experților FMI, programul s-a realizat, în general, conform parametrilor stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

Finalizarea evaluării îi va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari de la FMI, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale la circa 636,5 milioane dolari americani.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, la care vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te