Un interviu cu cel care a condus în februarie echipa de observatori electorali de la Promo-Lex, Pavel Postică despre Raportul final și problemele pe care le ridică.
Europa Liberă: Despre oferirea cadourilor cu tentă electorală, se pare că e subiectul cel mai vulnerabil atât în campania electorală, cât și după ce aceste alegeri au fost recunoscute. Dvs. aici vorbiți despre oferirea cadourilor cu tentă electorală și neraportarea cheltuielilor în valoare de cel puțin 5.000.000 de lei, da?
Pavel Postică: „Da. Noi am atestat creșterea comparativ cu scrutinele precedente a cazurilor de oferire a cadourilor cu tentă electorală în perioada electorală, și aici subliniez – nu neapărat în perioada de agitație electorală, de campanie electorală, dar anume în perioada electorală, pentru că foarte multe cadouri s-au oferit pe parcursul lunii decembrie, pe perioada de colectare a semnăturilor, înainte de sărbătorile de iarnă, alegătorilor li s-au oferit cadouri, pungi cu produse alimentare, în special categoriilor social defavorizate. Și asta, din punctul nostru de vedere, nu știm cu cât, dar cumva a afectat scorul obținut de concurenții electorali care au făcut uz de acest instrument și, evident, i-a pus în condiții defavorabile pe cei care au respectat legea, hai să zicem așa, dar cu prețul pierderii unui număr anumit de voturi.”
Europa Liberă: De ce unii actori electorali nu și-au declarat cheltuielile pe care le-au suportat în campania electorală?
Pavel Postică: „Pentru că este foarte complicat să declari toate veniturile, pentru că cheltuielile în campanie sunt strict legate de venituri. Noi am avut inclusiv o decizie a Comisiei Electorale Centrale, care post-factum a constatat că anumite întreprinderi, anumiți agenți economici au finanțat, aparent ilegal, campania electorală a Partidului „Șor” prin faptul că...”
Europa Liberă: Și CEC a cerut Partidului „Șor” să achite în buget peste 2.000.000 de lei pe motiv că ar fi primit în recenta campanie electorală donații interzise de lege?
Pavel Postică: „Exact! Dar asta arată că este greu să găsești venituri oficiale ca să poți să le declari ca cheltuieli oficiale. Și de aceea partidele recurg la anumite șiretlicuri și ascund anumite cheltuieli de facto pe care le suportă, dar principala problemă este nu că ascund, dar foarte multe activități se fac inclusiv pe bază de voluntariat, care nu sunt declarate – cheltuieli pentru observatori, pentru agitatori... Sunt care sunt plătiți, cu siguranță, dar sunt care sunt voluntari, membri de partid care merg zi de zi în teritoriu și fac agitație electorală. Or, acest lucru la fel poate fi contabilizat, el trebuie să fie contabilizat prin declarații pe proprie răspundere...”
Europa Liberă: Dar dacă dl Munteanu nu ar fi sesizat CEC-ul la acest capitol, se întâmpla ceea ce a cerut Comisia Electorală Centrală Partidului „Șor” să facă?
Pavel Postică: „Mai curând nu, pentru că Comisia Electorală Centrală de regulă nu se autosesizează pe diferite situații, poate dacă cumva ulterior în baza raportului, de exemplu, al observatorilor Promo-LEX, care la fel au scos în evidență și această situație, s-ar fi autosesizat. Nu știu, este complicat să zic.
Cert este că procesul electoral este un joc în baza anumitor reguli. Și regula spune că, dacă s-au încălcat anumite prevederi, trebuie să depui contestație. Or, cu regret, foarte mulți concurenți electorali așteaptă finalizarea procesului, așteaptă să vadă care este scorul obținut și după aia încep să se acuze reciproc de încălcări, de fraude, fără a prezenta probe corespunzătoare și fără a depune contestații corespunzătoare în termenul prevăzut de lege în adresa organelor electorale. Or, dacă nu am fi avut acest caz, noi pe urmă putem să spunem că „da, uite, partidul respectiv nu a fost finanțat corect”, dar acum noi putem să vorbim în cunoștință de cauză, pentru că există deja și hotărârea Comisiei Electorale Centrale, regretabil, dar târziu...”
Europa Liberă: Dl Șor a zis că va merge și va ataca în instanță...
Pavel Postică: „Cu siguranță, și asta trebuie să facă în cazul în care nu este de acord cu soluția dispusă de Comisia Electorală Centrală. Astea sunt regulile de joc. Deci, îți place decizia, ești de acord cu decizia – o respecți și mergi mai departe; dacă nu – o contești. Și chiar dacă ajungi în ultimă instanță și prin hotărârea Curții Supreme de Justiție se constată un fapt, tu trebuie să-l accepți ca atare, poți să nu-l respecți.”
Europa Liberă: Dvs. ați făcut acest bilanț și l-ați scris pe câte pagini?
Pavel Postică: „Raportul propriu-zis este pe aproape 90 de pagini, la care se adaugă 90 de pagini de anexe, cu detalii, cu informații despre cazuri de oferire a cadourilor cu tentă electorală, utilizarea resurselor administrative, nereguli în listele electorale, descrierea situațiilor despre litigiile electorale etc., etc. În total ar fi în jur de aproape 200 de pagini.”
Europa Liberă: Aveți siguranța că la următorul scrutin parlamentar aceste nereguli nu se vor mai atesta?
Pavel Postică: „Eu vreau să fiu optimist, dar este complicat, în special ținând cont de faptul că la ultimul scrutin național, în 2016, Curtea Constituțională a expediat pe adresa Parlamentului șase adrese, majoritatea dintre care nu au fost realizate.”
Europa Liberă: Deputații spun că nu ar fi restanțieri.
Pavel Postică: „Ba da! Din cele șase adrese, practic doar una a fost realizată, legată de numărul de buletine de vot peste hotare. Deci s-a majorat de la trei mii la cinci mii numărul de buletine de vot peste hotarele țării. În rest, tehnic vorbind, soluții efective nu au fost făcute.
Și haideți să vedem care au fost constatările sau adresele Curții. Ce a semnalat Curtea ca problemă? A semnalat coruperea alegătorilor, inclusiv prin transportarea organizată a acestora la secțiile de votare. Am avut astfel de cazuri în acest scrutin? Mai multe decât în trecut. Am avut contestații legate de soluționarea litigiilor electorale. Am avut astfel de cazuri? Da, am avut încă și mai multe decât în scrutinul precedent. Au fost cazuri de implicare neonestă a radiodifuzorilor în campania electorală. Am avut astfel de cazuri? Da, am avut astfel de cazuri și acum. Și vedem noi, cu regret, că pe anumite aspecte, care deja au fost semnalate de către Curtea Constituțională și nu au fost soluționate de către Parlament este în creștere numărul de încălcări. Și asta este partea proastă.
Atâta timp cât se lasă indicii că, uite, noi o să fim toleranți, noi n-o să aplicăm sancțiuni, noi n-o să modificăm legislația, înseamnă că asta încurajează alți actori să profite de astfel de lacune în domeniul legislației. Și la momentul de față Parlamentul Republicii Moldova trebuie să facă față acestei provocări și să pună în discuție, într-adevăr, acele adrese ale Curții Constituționale din 2016, să analizeze atent rapoartele, inclusiv ale noastre, pentru că nu doar misiunea noastră a elaborat rapoarte și observatorii internaționali au elaborat rapoarte, să analizeze foarte atent aceste recomandări și să le pună în aplicare, să încerce să le soluționeze acum, adică înainte de alegeri.”
