Organizațiile de apărare a drepturilor omului atrag atenția că impunerea cetățeniei pentru ucrainenii din teritoriile ocupate este o practică folosită de Rusia pentru a destabiliza țara.
Fenomenul „pașaportizării” este recunoscut de cercetătorii din domeniu drept o practică intervenționistă a Rusiei în politica internă a statelor vecine.
După destrămarea Uniunii Sovietice, pașaportizarea a fost folosită preponderent în Georgia, Moldova și Ucraina, iar în contextul invaziei Ucrainei, Rusia folosește pașaportul drept armă de război în regiunile ocupate cum sunt Zaporojie, Herson și Mariupol.
În lipsa pașaportului rusesc, cetățenii acestor regiuni pot deveni ușor marginalizați, iar accesul lor la anumite servicii poate fi negat de Rusia, explică experții.
Margherita Gobbat este cercetătoare specializată în științe sociale, în cadrul Centrului pentru Științe Sociale din Tbilisi, Georgia. Munca ei de cercetare s-a concentrat în zona științei politice și a relațiilor internaționale, cu un accent asupra practicilor informale și a normelor sociale în țările din fosta Uniune Sovietică. Cercetare ei a fost realizată în cadrul programului MARKETS, finanțat de Comisia Europeană.
Margherita Gobbat definește practica pașaportizării drept procesul de acordare a cetățeniei unei proporții semnificative a populației unei țări, prin proceduri rapide, în scopul destabilizării acelui stat.
Practica a fost introdusă în regiunile ocupate din Ucraina în mai 2022, la trei luni după începerea invaziei. Deși acceptarea cetățeniei rusești nu este oficial obligatorie, Rusia folosește tactici de intimidare pentru a asigura un număr cât mai mare de cetățeni ruși în aceste regiuni. Această prezență este și modul în care Kremlinul a justificat invazia, susținând că ar vrea să protejeze interesele deținătorilor de pașapoarte rusești din Donbas.
Gobbat este de părere că practica trebuie privită din perspectiva dreptului internațional.
Acordarea de pașapoarte într-o manieră similară a fost efectuată în trecut de alte țări în afară de Rusia – România spre exemplu, a acordat din 1991 pașapoarte cetățenilor Moldovei, practică criticată atât de Uniunea Europeană, cât și de Moldova și de Ucraina.
Cercetătoarea clarifică însă că modalitate în care Rusia implementează procesul reprezintă o problemă, pentru că sunt implicate teritorii ale căror independență este contestată internațional. Astfel, acordarea cetățeniei rusești în aceste regiuni riscă declanșarea unui conflict cu statele de care acestea aparțin oficial.
Folosirea pașaportului drept armă de război
Practica pașaportizării forțate încalcă Convenția de la Geneva și este considerată o crimă de război de experți. Instrumentarea pașaportului rusesc a fost o tactică folosită de Rusia în repetate rânduri, în regiunile aflate într-o stare de conflict activă, dar și în cazul conflictelor latente.
Gobbat adaugă că pașaportizarea impusă de Rusia este o intervenție în politicile domestice ale unei țări vecine. Ea spune că, în cazul Abhaziei și al Osetiei de Sud, apare problema legitimității, cetățenii acelor teritorii neavând întotdeauna o legătură cu Rusia care să justifice cetățenia.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Georgiei în 2008 a fost posibil pe fondul pretextului apărării intereselor rușilor din țările vecine. Dacă în anul 2002, în Abhazia circa 30% din populație deținea un pașaport rus, după implementarea unor noi legi privind persoanele apatride, în următorii șase ani, proporția a crescut la 85%.
Pretextul invaziei Ucrainei a fost același invocat în 2008, când Rusia a invadat Georgia pentru a „proteja” cetățenii ruși din Abhazia și Osetia de Sud.
Literatura academică arată că naționalitatea este o necesitate de bază pentru ca un stat să își poată justifica existența. Dobândirea cetățeniei presupune un schimb de drepturi și obligații între cetățean și stat, iar în cazul pașaportizării forțare apar obligații precum plata taxelor sau chiar înrolarea în armata în timp de război.
Pe 25 mai 2022, Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial - decretul numărul 304 – privind „definirea în scopuri umanitare a categoriilor de persoane care au dreptul să solicite cetățenia Federației Ruse”.
Acest nou decret le permite cetățenilor ucraineni din Zaporojie și Herson să depună cereri care pot fi soluționate rapid pentru dobândirea de urgență a cetățeniei ruse.
Decizia a fost criticată aspru de autoritățile ucrainene, care consideră fenomenul pașaportizării drept o tactică a Rusiei de a naturaliza cetățenii, în scopul de a încălca suveranitatea Ucrainei. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei a condamnat, într-un comunicat oficial, introducerea forțată a pașapoartelor în regiunile ocupate.
„Decretul președintelui Rusiei este nul din punct de vedere juridic și nu va avea consecințe juridice. Această decizie nu va afecta cetățenia rezidenților din teritoriile ocupate temporar de Rusia”, este poziția luată de ministerul ucrainean.
Pașapoartele sunt controversate. Membrii Parlamentului European au votat împotriva folosirii acestor pașapoarte în Europa, în octombrie 2022.
Parlamentul European a votat cu 540 de voturi pentru, șase împotrivă și 36 de abțineri, că pașapoartele rusești din regiunile ocupate ilegal din Georgia și Ucraina nu vor fi acceptate la granițele Uniunii Europene.
Politicienii europeni au argumentat că anexarea regiunilor Ucrainene de către Rusia este ilegală. Mai mult, membrii Parlamentului European au condamnat decizia Rusiei de a recunoaște independența Abhaziei și a Osetiei de Sud.
Majoritatea statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite nu recunosc independența celor două regiuni. Tuvalu și-a retras susținerea în 2014, iar Vanuatu a confirmat, în 2019, că susține autonomia teritorială a Georgiei.
Siria este primul stat din Orientul Mijlociu care recunoaște independența celor două regiuni georgiene, motiv pentru care Georgia a rupt legăturile diplomatice cu statul sirian. Rusia, Venezuela, Nicaragua, Nauru și Siria sunt singurele țări care recunosc în prezent independența celor două regiuni.
Istoria pașaportizării
Circa 720.000 de ucraineni din regiunile separatiste din estul țării au primit cetățenia rusească în regim de urgență. Pașaportul rusesc vine cu anumite beneficii pentru cetățenii acestor regiuni, cum ar fi accesul la anumite servicii publice sau posibilitatea protecției diplomatice împotriva crimelor de război.
Șantajul Rusiei în ceea ce privește cetățenia este unul dintre motivele pentru care Margherita Gobbat este de părere că fenomenul pașaportizării din Ucraina se află acum într-un nou stadiu.
Cercetătoarea clasifică fenomenul în trei stadii:
- Anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Gobbat este de părere că anexarea Crimeii a reprezentat un prim pas în direcția escaladării pașaportizării forțate. În timpul invaziei din Crimeea, Rusia a impus pașaportul rusesc, îngreunând pe cât mai mult posibil procesul de menținere a cetățeniei ucrainene;
- Alegerile prezidențiale din 2019. Rusia a intensificat eforturile de influență în jurul campaniilor prezidențiale ale lui Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko;
- Războiul din Ucraina. Gobbat spune că eliberarea de pașapoarte rusești în Ucraina a luat o cotitură sumbră după începerea războiului, iar Rusia impune pașaportizarea forțată în regiunile ocupate.
Rusia a început să elibereze pașapoarte în țările vecine în urma colapsului Uniunii Sovietice. În 1991, state precum Ucraina și Georgia au devenit de jure independente, lucru care a reprezentat o problemă pentru politicienii ruși care încă aveau o gândire imperialistă.
Lucrările academice din domeniul științelor politice arată că eliberarea de pașapoarte rusești în regiunile care au aparținut Uniunii Sovietice reprezintă o tactică a Rusiei de a își menține influența în statele vecine.
Margherita Gobbat spune că eliberarea de pașapoarte rusești în statele vecine face parte dintr-o tactică de anvergură a Rusiei în ceea ce privește statele post-sovietice.
Cercetătoare spune că Rusia tratează cetățenii acestor state drept „compatrioți” -cuvântul folosit de autoritățile ruse - cu scopul de a își asigura influența politică. În Georgia și Moldova cetățenii ruși au fost folosiți pentru promovarea instabilității regionale.
După introducerea legii privind cetățenia rusă în 2002, Moscova a început să elibereze pașapoarte în masă în Abhazia și Osetia de Sud. În 2002, 30% dintre cetățenii din Abhazia dețineau un pașaport rusesc, împreună cu 40% dintre cetățenii din Osetia de Sud.
Potrivit Institutului de la Varșovia, în 2008, procentul a crescut exponențial - 85% în Abhazia și 90% în Osetia de Sud. Mai mult, în 2022, Rusia a semnat un acord bilateral cu Abhazia pentru a recunoaște dubla cetățeni, lucru pe care legea din 2002 privind cetățenia rusă îl interzice.
Cetățenii din Abhazia care dețin numai pașaportul regiunii, se confruntă cu probleme când vine vorba de recunoașterea pașaportului în alte țări, motiv pentru care nu pot călătorii decât dacă acceptă cetățenia rusă.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
