Radio Chișinău a vorbit cu mai mulți experți despre confruntările armenilor și azerilor la Chișinău. Analistul politic Nicolae Negru, consideră că implicarea în acțiunile respective a două persoane publice din anturajul lui Igor Dodon contravine declarațiilor acestuia despre politică externă echilibrată și afectează imaginea Republicii Moldova pe plan extern. Totodată, analistul politic Ion Tăbârță consideră că și forțele de ordine ar fi trebuit să prevină confruntările din fața Ambasadei Armeniei, iar Republica Moldova să adopte o poziție neutră față de conflictul armeano-azer. „Spiritele între cele două state sunt foarte încinse. De aceea, noi, aici, la nivel local, nu ar trebui să contribuim la tensionarea acestui conflict”, a precizat Ion Tăbârță.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Petru Grozavu amintește că în ședința de luni a Parlamentului, opoziția nu a reușit să dea jos Guvernul Chicu. Autorul afirmă că această luptă a fost una pentru schimbare care, însă, nu s-a produs. „PDM a refuzat schimbarea. Guvernul Chicu a rămas și, cel puțin, până în septembrie, la sesiunea de toamnă-iarnă, toate vor rămâne pe vechi. Chicu va face ceea ce a făcut și până acum: îl va sluji cu mult aport pe Dodon și, alături de Dodon, va minți lumea că în R. Moldova totu-i bine și frumos”, scrie Grozavu.
Portalul economic Mold-Street.com scrie despre penitenciarul de la Chișinău și anume că construcția sa încă nu a început, dar pentru salarii s-au cheltuit deja 11,4 milioane de lei. În articol sunt citate concluziile unui raport de audit financiar, realizat de Curtea de Conturi, printre care faptul că lucrările nu au început nici anul trecut, construcția fiind în întârziere cu circa 54 de luni. „Salarii plătite pentru un proiect ce bate pasul pe loc”, menționează Mold-Street.
Despre legile raiderilor, promovate de anonimi scrie Veaceslav Negruța pentru Gazeta de Chișinău. Autorul afirmă că chiar dacă coordonatorul Plahotniuc nu mai este de ceva timp pe plaiurile mioritice, iar revenirea/readucerea sa se lasă așteptată, urmașii săi sunt aici, bine-mersi, în aceleași funcții sau chiar promovați din momentul când a plecat făuritorul statului mafiotic. În opinia sa, toate personajele crescute de Plahotniuc s-au orientat în timp și spațiu, iar acum iau decizii elaborate și fabricate ca pe vremea coordonatorului și după tipicul lui, ocolind legea. „Cine stă în spatele acestui proiect de modificare și subminare a legii privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului? Interesele cui le reprezintă Parlamentul RM?”, se întreabă Negruța.
Victor Pelin scrie un editorial pentru agenția IPN despre Igor Dodon care a oferit un răspuns șovăitor atunci când a fost întrebat despre intenția președintelui Turciei, Recep Erdoğan, de a transforma bazilica Sfânta Sofia din Istanbul în moschee. Autorul subliniază că pentru a obține mandatul prezidențial, Igor Dodon s-a angajat solemn să protejeze ortodoxia pentru că, după cuvintele lui, în fiecare zi au loc provocări în adresa Bisericii Ortodoxe. „Șeful statului a preferat să se spele pe mâini”, explică Pelin șovăiala președintelui, pentru IPN.
Victor Surujiu scrie pentru Noi.md că pe fundalul crizei pandemice autoritățile multor țări au luat măsuri fără precedent și au eliberat din închisori o parte dintre deținuți – temporar sau definitiv. De cele mai multe ori, este vorba despre persoanele în etate și bolnavii cronici, care ispășeau pedepse pentru infracțiuni minore sau făceau parte din categoria deținuților politici, precizează autorul. El menționează că la moment, cele 18 penitenciare din Moldova dețin 6500 persoane, ceea ce ar însemna că acestea sunt supraîncărcate, creând „condiții ideale pentru coronavirus”. O sursă citată a afirmat că „deținuții au devenit unul dintre cele mai vulnerabile grupuri ale populației în raport cu coronavirusul, ei nu au posibilitatea să păstreze distanța socială – adesea în celule deținuții stau literalmente unul peste altul”.
