Linkuri accesibilitate

Pe agenda Uniunii Europene: noua criză a migrației


Migranții fericiți după ce s-a decis ca Toulon, Franța, să fie portul pentru debarcarea lor, de la bordul navei de salvare „Ocean Viking", în Marea Mediterană, 10 noiembrie 2022
Migranții fericiți după ce s-a decis ca Toulon, Franța, să fie portul pentru debarcarea lor, de la bordul navei de salvare „Ocean Viking", în Marea Mediterană, 10 noiembrie 2022

Miniștrii Uniunii Europene însărcinați cu migrația se vor întâlni vineri la Bruxelles, în contextul în care numărul tot mai mare de imigranți a determinat abordarea din nou a acestei probleme sensibile.

Întâlnirea a fost convocată după ce Italia și Franța au fost în dezacord cu privire la cine este responsabil de preluarea migranților salvați în largul coastelor italiene de o navă de căutare și salvare condusă de un ONG.

Roma a refuzat să lase nava să debarce, spunând că alte țări ar trebui să intervină. În conformitate cu legislația UE, țara în care un migrant ajunge prima dată este responsabilă de găzduirea persoanei și de gestionarea cererilor de azil, o politică ducând adesea la tensiuni între țările-membre.

Peste 94 000 de migranți au ajuns în Italia până în prezent în 2022 traversând Marea Mediterană, față de peste 67 000 în 2021, potrivit Agenției ONU pentru migrație, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Aproape 24 000 de migranți au ajuns în Croația în 2022, față de peste 17 000 în 2021, potrivit cifrelor OIM.

Refugiul european al ucrainenilor

Dar problema a devenit și mai gravă după declanșarea războiului din Ucraina când presiunea a devenit tot mai mare. Invazia Rusiei în Ucraina a însemnat alu8ngarea a aproximativ 14 milioane de ucraineni din casele lor, în „cea mai rapidă și mai mare strămutare de populație din ultimele decenii”, provocând o creștere a numărului de refugiați și de deportați din întreaga lume la peste 103 milioane, a declarat la 2 noiembrie șeful ONU pentru refugiați.

Peste 12 milioane de refugiați ucraineni au fugit din țară, mare parte din ei căutând refugiu și adăpost în țările învecinate din Uniunea Europeană. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, cei mai mulți dintre ei care au aplicat pentru protecția temporară oferită de UE persoanelor strămutate se află în Polonia (1 469 032), urmată apoi de Germania (815 134).

Noi cortine de sârmă ghimpată

Dar teama de migranți din afara spațiului european a creat și situații fără precedent în istoria UE: unele țări-membre au început să ridice garduri de securitate pentru a se proteja de imigranți.

La începutul acestei luni ministrul polonez al apărării a anunțat că a ordonat construirea unui zid temporar de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad. Măsura vine în contextul în care Varșovia suspectează că Rusia intenționează să îngăduie trecerea ilegală a frontierei de către migranți asiatici și africani.

Lituania a instalat camere video la granița Belarusului acuzat nu odată că a direcționat fluxuri de migranți africani sau asiatici către zona Uniunii Europene pentru a răspunde sancțiunilor la care e supusă țara condusă de regimul autoritar al lui Alexandr Lukașenko și, prin urmare, pentru a crea o criză umanitară.

În general, presiunea exercitată asupra spațiului european crește în perioadele reci ale anului când problemele umanitare (adăpost, hrană, utilități) devin și mai urgente, dar și mai greu de acoperit.

XS
SM
MD
LG