Pe agenda Uniunii Europene: noua criză a migrației
Migranții fericiți după ce s-a decis ca Toulon, Franța, să fie portul pentru debarcarea lor, de la bordul navei de salvare „Ocean Viking", în Marea Mediterană, 10 noiembrie 2022
Miniștrii Uniunii Europene însărcinați cu migrația se vor întâlni vineri la Bruxelles, în contextul în care numărul tot mai mare de imigranți a determinat abordarea din nou a acestei probleme sensibile.
Întâlnirea a fost convocată după ce Italia și Franța au fost în dezacord cu privire la cine este responsabil de preluarea migranților salvați în largul coastelor italiene de o navă de căutare și salvare condusă de un ONG.
Roma a refuzat să lase nava să debarce, spunând că alte țări ar trebui să intervină. În conformitate cu legislația UE, țara în care un migrant ajunge prima dată este responsabilă de găzduirea persoanei și de gestionarea cererilor de azil, o politică ducând adesea la tensiuni între țările-membre.
Peste 94 000 de migranți au ajuns în Italia până în prezent în 2022 traversând Marea Mediterană, față de peste 67 000 în 2021, potrivit Agenției ONU pentru migrație, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Aproape 24 000 de migranți au ajuns în Croația în 2022, față de peste 17 000 în 2021, potrivit cifrelor OIM.
Refugiul european al ucrainenilor
Dar problema a devenit și mai gravă după declanșarea războiului din Ucraina când presiunea a devenit tot mai mare. Invazia Rusiei în Ucraina a însemnat alu8ngarea a aproximativ 14 milioane de ucraineni din casele lor, în „cea mai rapidă și mai mare strămutare de populație din ultimele decenii”, provocând o creștere a numărului de refugiați și de deportați din întreaga lume la peste 103 milioane, a declarat la 2 noiembrie șeful ONU pentru refugiați.
Peste 12 milioane de refugiați ucraineni au fugit din țară, mare parte din ei căutând refugiu și adăpost în țările învecinate din Uniunea Europeană. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, cei mai mulți dintre ei care au aplicat pentru protecția temporară oferită de UE persoanelor strămutate se află în Polonia (1 469 032), urmată apoi de Germania (815 134).
Noi cortine de sârmă ghimpată
Dar teama de migranți din afara spațiului european a creat și situații fără precedent în istoria UE: unele țări-membre au început să ridice garduri de securitate pentru a se proteja de imigranți.
O nouă Cortină de Fier: Trupele poloneze construiesc un gard la granița cu Rusia
1/9Soldați polonezi înfigând un stâlp în pământ, prima etapă în construirea gardului care se va întinde de-a lungul graniței cu regiunea rusă Kaliningrad.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
2/9Militari polonezi ridică colacii de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei.
Lucrările la acest gard au început chiar a doua zi după ce, pe 2 noiembrie, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a anunțat că este nevoie de o barieră „mai etanșă” de-a lungul celor 210 kilometri de graniță.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
3/9Un cuplu în locul unde se întâlnesc granițele Poloniei, Lituaniei și Kaliningradului rusesc, în Zerdziny, Polonia, în luna iulie.
Frontiera Kaliningradului cu Polonia a fost una dintre ultimele porțiuni de teren de la periferia UE care nu avea o barieră fizică.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
4/9Posturile de frontieră polonez și rusesc din Zerdziny, în nord-estul Poloniei
Pe 2 noiembrie, Varșovia a afirmat că aeroportul rusesc din Kaliningrad a fost deschis pentru zborurile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord cu care ar fi putut veni migranți. Tot atunci guvernul polonez anunța că a luat decizia de a construi un gard de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad pentru a preveni trecerile ilegale.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
5/9Un soldat polonez transportă colaci de sârmă ghimpată în timpul primei etape de construcție a gardului.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
6/9Militarii polonezi ridică colacii de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei.
În 2021, afluxul de migranți din Belarus pe teritoriul UE a dus la o criză umanitară în care 21 de migranți au murit și mai mulți polițiști de frontieră au fost răniți...
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
7/9În nord-estul Poloniei, marcaje care identifică teritoriul restricționat de la granița cu regiunea rusă Kaliningrad.
Deși statele lumii, într-o proporție covârșitoare, au condamnat invazia Rusiei în Ucraina, președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a rămas un aliat ferm al Moscovei.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
8/9Gardul de sârmă ghimpată care se vede în această fotografie este o barieră temporară de-a lungul graniței dintre Kaliningrad și Polonia, înainte de începerea lucrărilor la un gard „electrificat” care va avea o înălțime de 2,5 metri.
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
9/9Tadeusz Rydzewski, fotografiat în apropierea locului unde se construiește bariera de frontieră. Rydzewski este localnic din Zytkiejmy, Polonia. El le-a spus reporterilor de la AFP: „Dacă Putin ne amenință, atunci cred că este necesar să construim [gardul]”. Joanna Kozlowska, o altă localnică, l-a contrazis, spunând că, grației patrulelor regulate ale poliției de frontieră poloneze, zona a fost „calmă și liniștită”, adăugând: „Și așa cred că o să rămână!”
Localnicii reacționează la vederea colacilor de sârmă ghimpată întinsă de-a lungul unei porțiuni de graniță între Polonia și teritoriul rusesc Kaliningrad.
Secvența anterioară
Secvența următoare
La începutul acestei luni ministrul polonez al apărării a anunțat că a ordonat construirea unui zid temporar de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad. Măsura vine în contextul în care Varșovia suspectează că Rusia intenționează să îngăduie trecerea ilegală a frontierei de către migranți asiatici și africani.
Lituania a instalat camere video la granița Belarusului acuzat nu odată că a direcționat fluxuri de migranți africani sau asiatici către zona Uniunii Europene pentru a răspunde sancțiunilor la care e supusă țara condusă de regimul autoritar al lui Alexandr Lukașenko și, prin urmare, pentru a crea o criză umanitară.
În general, presiunea exercitată asupra spațiului european crește în perioadele reci ale anului când problemele umanitare (adăpost, hrană, utilități) devin și mai urgente, dar și mai greu de acoperit.