Copiii cu dislexie – care au probleme să citească sau să scrie corect – sunt rareori „depistați” în sistemul școlar: an de an, se vor bate cu cititul, vor scrie pagini interminabile si inutile de dictări, cu singurul rezultat că se vor simți și mai inadecvați.
Literatura de specialitate definește dislexia ca o tulburare de învățare, care are la bază o disfuncție neurologică ce împiedică dezvoltarea capacității de a citi și de a scrie.
Se estimează că în lume, o persoană din 10 suferă de dislexie. Este o estimare care include persoane diagnosticate, nediagnosticate sau diagnosticate greșit.
Așa că ar putea fi peste 780 de milioane de dislexici.
Potrivit Asociației Europene pentru Dislexie, 8% din populație suferă de dislexie, aici vorbim de persoane diagnosticate. Unii experți susțin că procentul ajunge la 20%, dintre care între 2% și 4% sunt grav afectați. Asociația britanică pentru Dislexie estimează procentul la cel puțin 10%.
Potrivit UNESCO, numărul analfabeților funcționali variază de la 10% până la 30% în UE. Experții estimează că până la 25 de milioane de lucrători din Europa sunt afectați de această problemă.
Diferențele mari între diversele estimări se datorează în primul rând faptului că se operează cu criterii foarte diferite, de la țară la țară, când vine vorba de definirea dislexiei.
În școlile din Moldova – oficial – nu este niciun copil dislexic, a aflat colega noastră Liuba Maxim.
Alte subiecte ale episodului din 6 februarie 2024
- Au mai rămas patru candidați (trei procurori și un jurist) în cursa pentru funcția de Procuror General, deși juridic încă nu este clar dacă poziția, deținută anterior de Alexandr Stoianoglo, este cu adevărat vacantă.
- Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, exclude revenirea la serviciul militar obligatoriu și susține serviciul militar voluntar. Declarațiile vin după avertismentele de la Europa Liberă ale șefului Statului Major, Gheorghiță Vlad, legate de carențele armatei române pe fondul războiului din Ucraina.
- A apărut recent un studiu inedit despre exterminarea unei părți a etnicilor germani, readuși în Germania nazistă în 1940, în cadrul programului amplu de repatriere „Heim ins Reich”. Studiul este semnat de Susanne Schlechter.
Pe Agendă este un produs audio al Europei Libere. Cu un episod de trei ori pe săptămână, aduce 30 de minute de informație verificată și bine-pusă în context, cu moderatori experimentați, reporteri îndrăzneți și oaspeți de prestigiu. Pe Agendă sunt subiecte pe care alții în Moldova fie le rezolvă prea iute, fie le ignoră, fie le coafează ca să placă cuiva. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul.
Pe Agendă se difuzează atât sub formă de podcast pe moldova.europalibera.org, pe Apple Podcasts, Google Podcasts și Spotify, cât și ca produs de radio pentru stații afiliate din Moldova, inclusiv Jurnal FM și Eco FM.
