În timp ce Washingtonul caută modalități de a depăși conflictul cu Iranul, Georgia — o țară mică, dar de o importanță strategică crucială, situată chiar la nord de Iran — insistă că regiunea Caucazului nu ar trebui să coboare și mai jos pe agenda Occidentului, iar protestatarii georgieni continuă să iasă în stradă, împotriva a ceea ce consideră a fi distrugerea democrației în țara lor.
Pentru tabăra pro-democratică din Georgia, aflată într-o situație dificilă, orice detensionare a situației din Orientul Mijlociu ar putea crea spațiu pentru ca aliații occidentali să se concentreze din nou asupra a ceea ce ei descriu drept o luptă politică din ce în ce mai acută pe plan intern.
Într-un interviu acordat Europei Libere (RFE/RL) la Washington pe 16 iunie, al cincilea președinte al Georgiei, Salome Zurabișvili, a susținut că, dacă tensiunile cu Iranul se vor atenua, SUA ar trebui să privească Georgia nu ca pe o democrație periferică aflată în dificultate, ci ca pe un nod central în următoarea fază a competiției regionale. „America nu poate pur și simplu să cedeze Georgia intereselor Rusiei”, a afirmat ea.
Avertismentul ei a venit la doar câteva ore după ce a primit Premiul Mark Palmer 2026 acordat de Freedom House, un premiu care, potrivit ei, are o semnificație simbolică pentru societatea civilă georgiană, după aproape doi ani de proteste susținute și de represiune tot mai intensă. „Cred că asta înseamnă că ei nu sunt uitați”, a spus Zurabișvili.
Mandatul prezidențial al lui Zurabișvili s-a încheiat pe 29 decembrie 2024, pe fondul unei crize politice, după ce ea a respins rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie și a părăsit palatul prezidențial în ziua în care succesorul său a depus jurământul.
Declarațiile fostei președinte vin într-un moment în care partidul de la guvernare, Visul Georgian, a încercat să se poziționeze ca un actor regional indispensabil pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu — prezentând chiar o recentă convorbire telefonică cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, ca dovadă a unei dezghețări diplomatice cu Washingtonul.
Zurabișvili a calificat această inițiativă drept teatru politic. „Au făcut lobby prin intermediul unor grupuri de presiune nu prea eficiente din Washington”, a spus ea. „Dar nu înțeleg că nu poți face lobby pentru o parte și, în același timp, să flirtezi cu dușmanii celor pentru care faci lobby.”
O zonă gri tot mai mare
Zurabișvili a vorbit despre o guvernare care, în viziunea ei, nu mai urmează un curs strategic independent, ci își adaptează politica externă pentru a se încadra în limitele a ceea ce Rusia ar tolera. „Ei chiar nu au o strategie”, a spus ea. „Strategia lor este să încerce să se apropie de oricine, cu condiția să le dea voie Rusia”.
Acest lucru a dus la o politică externă pe care ea a descris-o ca fiind oportunistă și inconsecventă — aliniindu-se, atunci când era util, cu actori ca Ungaria și Slovacia, încercând în același timp să restabilească periodic relațiile cu Washingtonul și Bruxelles-ul.
Însă avertismentul ei mai profund s-a referit mai puțin pe diplomație și mai mult la fărădelegi. Potrivit lui Zurabișvili, Georgia funcționează din ce în ce mai mult ca o „zonă gri” — un loc în care aplicarea sancțiunilor, supravegherea financiară și controalele la frontieră devin din ce în ce mai greu de monitorizat. „Deja, Georgia a devenit o zonă gri în care se poate întâmpla orice”, a spus ea.
Ea a menționat cazuri de cetățeni străini care au obținut documente georgiene, activități în domeniul criptomonedelor în mare parte nereglementate, precum și sosirea în porturile georgiene a unor nave legate de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei.
Ne-a mai vorbit, de asemenea, cele peste 100 de zboruri săptămânale între Georgia și Rusia, susținând că amploarea acestor deplasări ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de aplicare a legii.
Ea a sugerat că problema nu constă doar în criminalitate, ci și în „permisivitatea strategică”: un sistem din ce în ce mai vulnerabil la exploatarea de către rețelele rusești și alți actori supuși sancțiunilor.
„Un model foarte rusesc”
Zurabișvili a afirmat că în țara sa mediul politic s-a deteriorat brusc. Ea a descris un aparat de stat în care parlamentul funcționează în mare măsură ca o simplă marionetă, liderii opoziției se confruntă cu o presiune juridică tot mai mare, iar noile legi incriminează din ce în ce mai mult disidența. „Nu se poate mai rău de atât”, a spus ea.
Printre cele mai grave preocupări ale sale se numără eforturile continue de a interzice partidele de opoziție prin intermediul Curții Constituționale a Georgiei — o măsură care ar putea restrânge radical spațiul politic în perspectiva viitoarelor alegeri.
Ea a afirmat că sute de persoane pe care le-a descris drept „prizonieri de conștiință” se află în continuare în detenție. Sistemul, a susținut ea, seamănă din ce în ce mai mult cu modelul rus de control politic. „Este un model foarte rusesc”, a spus ea.
Ea a subliniat însă o diferență esențială: societatea civilă georgiană rămâne activă, organizată, nesupusă.
De aproape doi ani, protestatarii ies pe străzi, opunându-se ceea ce ei consideră a fi o înclinare tot mai accentuată a Georgiei spre autoritarism. Pentru Zurabișvili, această reziliență se ciocnește acum cu un context geopolitic în schimbare.
Săptămâna trecută, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat o lege care vizează influența Rusiei, Chinei și Iranului în Caucaz — un semn, a spus ea, că Washingtonul ar putea începe, în sfârșit, să analizeze mai atent liniile de fractură în schimbare din regiune.
Preocuparea ei mai generală este că, deși Occidentul s-a adaptat la amenințarea militară reprezentată de Rusia, acesta rămâne în urmă în ceea ce privește combaterea instrumentelor hibride ale Kremlinului — dezinformarea, infiltrarea politică, presiunea economică și, din ce în ce mai mult, inteligența artificială. „Ce se face în legătură cu utilizarea inteligenței artificiale în scopul interferenței?”, a întrebat ea.
Privind spre viitor, ea a avertizat că partidul de la putere din Georgia ar putea intra într-o perioadă de instabilitate internă. Ea a indicat arestările din propriile rânduri și semnele unei anxietăți politice în creștere ca dovezi ale faptului că încrederea în Visul Georgian s-ar putea eroda odată cu prestigiul Rusiei pe fondul războiului din Ucraina, pe care nu îl câștigă. „Putin nu mai este spaima Europei”, a spus ea.
Această instabilitate, a adăugat fosta președintă, ar putea spori probabilitatea organizării unor alegeri anticipate. „Ar putea fi tentați să organizeze pur și simplu alegeri înainte de termen”, a spus ea, avertizând totuși că opoziția din Georgia rămâne fragmentată și insuficient pregătită.
Pentru a face față ceea ce ea consideră a fi un sistem autoritar din ce în ce mai consolidat, a afirmat ea, opoziția va avea nevoie de ceva mai coerent decât politica electorală convențională. „Un front național unit.”
Pentru Zurabișvili, sarcina de a restabili democrația le revine primordial georgienilor. Ea a afirmat însă că aliații occidentali au în continuare responsabilitatea de a înțelege mizele strategice mai largi.
Pentru că, susține ea, dacă Iranul va dispărea din fruntea agendei de politică externă a Washingtonului, Caucazul ar putea fi locul în care se va desfășura în tăcere următoarul test al tenacității Occidentului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te