Linkuri accesibilitate

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă: legea limbii de stat din Ucraina și minoritățile naționale


Etnici români protestând la Cernăuți împotriva legii limbii de stat

La aproape un an de la adoptarea Legii privind limba de stat în Ucraina, președintele Radei supreme de la Kiev Dmitri Razumkov și-a atras critici după ce a declarat pentru publicația ucraineană Glavcom.ua că legea trebuie schimbată „dar în așa fel încât să nu divizeze societatea”.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă: legea limbii de stat din Ucraina și minoritățile naționale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:07 0:00
Link direct

Legea limbii de stat în Ucraina a fost elaborată încă pe vremea lui Petro Poroșenko și prevede că „singura limbă oficială este limba ucraineană”.

Legea actuală este echilibrată

Pe 1 iunie, la începutul acestei săptămâni, un grup de activiști a protestat împotriva intenției de a revizui normele în vigoare. Simbolic, activiștii au adus cu ei și o diplomă dedicată lui Razumkov pentru „serviciile oferite Moscovei în distrugerea identității ucrainene”. Pe pagina de Facebook a organizatorilor se menționează că legea a fost elaborată timp de patru ani și că a fost supusă mai multor dezbateri publice. „Rada supremă a adoptat peste două mii de amendamente și a luat în considerare opiniile tuturor părților implicate. Altfel spus, legea actuală este echilibrată”, susțin activiștii nemulțumiți de intențiile președintelui Radei ucrainene, Dmitri Razumkov.

La un an distanță, redactorul șef al televiziunii publice de la Kiev, Iurii Makarov, constată că în spațiul mediatic norma a adus numeroase schimbări. Într-un interviu pentru serviciul ucrainean al postului nostru de radio, Makarov opinează că „legea are suficiente puncte de compromis, iar pentru a înțelege cum s-au schimbat lucrurile pe piața mediatică e suficient să se pornească televizorul”, făcând trimitere la faptul că instituțiile de presă relatează în prezent în mare parte în limba ucraineană, spre deosebire de câțiva ani în urmă, când limba rusă predomina spațiul mediatic.

Fără a pune la îndoială necesitatea legii și importanța ocrotirii limbii de stat, secretara Uniunii Inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Aurica Bojescu, susține că norma a diminuat semnificativ șansele minorităților să păstreze și să cultive propria limbă:

„Orice ziar în limbile minorităților trebuie să aibă dublaj cu același număr, aceeași dată. În ce privește emisiunile – 75 la sută trebuie să fie în limba de stat. Sunt niște nuanțe care până acum nu au existat, iar Constituția Ucrainei desigur că prevede altceva. Prevede drepturi largi ale celor care le-au avut și art. 22 al Constituției spune că orice adoptare a noilor legi nu trebuie să îngusteze drepturile deja existente”.

Legea limbii de stat a fost criticată mai ales de țările vecine ale Ucrainei – România și Ungaria. Ministrul ungar de externe avertiza că norma ar avea efecte negative în învățământ, mai ales în ceea ce privește studierea limbilor minoritare. Și actualul președinte ucrainean Volodimir Zelenski a criticat legea, spunând că „interdicțiile și pedepsele” pe care le prevede complică și mărește birocrația, în loc să o reducă.

Limba noastră-i nematernă...
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:47 0:00

Aurica Bojescu face parte dintr-un consiliu consultativ de pe lângă ministerul Educației de la Kiev și crede necesară inclusiv modificarea Legii educației, adoptată în 2017. Norma extinde utilizarea limbii ucrainene în învățământ, educația în limba minorităților urmând să fie posibilă doar la grădiniță și în clasele primare. Ca urmare a protestelor României și Ungariei și recomandărilor Comisiei de la Veneția, în 2018, Kievul a acceptat să amâne până în 2023 intrarea în vigoarea a prevederilor ce se referă la învățământul în limbile minorităților.

Între timp, Kiev-ul caută o soluție de compromis pentru că scopul declarat al legii este în primul rând de a limita influența Rusiei și a limbii ruse. Amânarea însă nu a liniștit spiritele în cadrul minorităților din Ucraina, spune Aurica Bojescu:

La limba maternă sunt doar patru ore și în continuare se reduc

„Vă dați seama, dacă rămâne doar la câteva ore și alea s-au redus foarte tare în învățământ. De exemplu, dacă la clasele primare la limba și literatura ucraineană sunt șase ore, apoi la limba maternă sunt doar patru ore și în continuare se reduc. În clasa a zecea avem curs de limbă și literatură maternă integrată. Știți, sunt niște reforme care nu se justifică la ora actuală, iar faptul că ne ia învățământul în limba maternă din școli, asta este foarte grav”.

Aurica Bojescu crede că autoritățile de la Kiev ar urma să se grăbească încet atunci când vine vorba de consolidarea limbii ucrainene. Și asta pentru că armonia în care conviețuiesc minoritățile etnice oglindește maturitatea oricărei societăți.

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG