Pe 5 ianuarie 1993, cu doar câteva zile înainte ca Bill Clinton să fie inaugurat ca președinte al Statelor Unite, secretarul de stat în funcție, Lawrence Eagleburger, a terminat un raport de 23 de pagini adresat succesorului său, Warren Christopher.
Cu două zile mai devreme, președintele George W.H. Bush, șeful lui Eagleburger, semnase la Moscova cu președintele rus Boris Elțîn un nou acord important de control al armamentului, START II. Era ultima victorie diplomatică a mandatului lui Bush care cimentase sfârșitul tensiunilor nucleare din timpul Războiul Rece și semnala – sperau mulți – începutul unei noi ere în relațiile dintre Moscova și Washington.
Raportul lui Lawrence Eagleburger rezuma toate conflictele, existente și posibile la nivel global, inclusiv în spațiul fost sovietic. Uniunea Sovietică se destrămase cu numai 13 luni mai devreme.
Lista includea pericolul războiului în fosta Iugoslavie și „posibilul eșec al reformelor din Rusia și revenirea la o anumită formă de guvernare autoritară”. Era menționat și pericolul unui conflict armat între „Rusia și oricare dintre numeroasele state de la periferia sa”.
„Un conflict cu Ucraina nu este cel mai probabil dar ar fi cel mai periculos”, a mai scris atunci Lawrence Eagleburger.
Treizeci de ani mai târziu și aproape un an după lansarea invaziei ruse, Rusia și Ucraina duc cel mai feroce război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Raportul este unul din documentele desecretizate și care au fost publicate săptămâna aceasta de Arhiva Securității Naționale, o organizație neguvernamentală găzduită de Universitatea George Washington din Washington, D.C. Organizația a reușit să obțină desecretizarea mai multor documente din timpul președinției Clinton, mai ales cele legate de relațiile Statelor Unite cu Rusia lui Boris Elțîn.
Destrămarea URSS și Premiul Nobel pentru Pace. Momente din viața lui Mihail Gorbaciov
În primii ani după prăbușirea URSS, „Rusia a fost în centrul atenției noastre, în ciuda raportului lui Eagleburger care menționa și Ucraina”, spune Thomas Graham, care a lucrat la ambasada SUA de la Moscova în timpul Uniunii Sovietice și a fost director pentru Rusia în Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe la mijlocul anilor 2000.
„A durat ceva timp până ce Ucraina s-a bucurat de o atenție aproape egală cu cea acordată Rusiei”, a mai spus el.
Reformele democratice din Rusia
Un alt document desecretizat recent se referă la o discuție telefonică pe care președintele american Bill Clinton a avut-o cu Elțîn, la numai trei zile după inaugurare. Între altele, cei doi au discutat și despre reformele din Rusia post-sovietică.
„Suntem hotărâți să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta ca reformele democratice din Rusiei să reușească”, i-a spus Clinton lui Elțîn, potrivit unei transcrieri brute a discuției.
Revenind la raportul scris de Lawrence Eagleburger pentru urmașul său Warren Christopher, Eagleburger notează o serie de probleme globale de la mediu, răspândirea bolilor precum SIDA și vorbește despre „noi parteneriate” cu Japonia și Europa, dar și cu China, Coreea de Nord și Vietnam.
Raportul trece în revistă și o serie de probleme potențiale care ar putea să apară în fosta Uniunea Sovietică și avertizează că problemele economice cu care se confruntă Ucraina după destrămarea URSS „ar putea agrava cu ușurință tensiunile cu Rusia și în privința problemelor de securitate”.
Era vorba în primul rând de împărțirea flotei sovietice de la Marea Neagră între Rusia și Ucraina.
Raportul menționează și soarta armelor nucleare sovietice rămase pe teritoriul ucrainean. Unii oficiali americani aveau temeri că acestea s-ar putea pierde sau ar putea fi furate și vândute pe piața neagră. Aceleași temeri pe care le aveau și cu privire la arsenalul nuclear rusesc.
„Am putea tempera comportamentul Ucrainei dacă am tratat țara drept un jucător important de sine stătător – nu ca un apendice al relației noastre cu Rusia”, a scris Eagleburger.
„În același timp, ucrainenii trebuie să înțeleagă că dacă vor să fie luați în serios, arsenalul nuclear este un dezavantaj, nu un avantaj”, a mai scris Lawrence Eagleburger.
Preocupări legate de conflict
În 1994, Ucraina a semnat un acord numit „Memorandumul de la Budapesta”. Acesta consta dintr-o serie de garanții date Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului pentru a le convinge să renunțe la armele nucleare moștenite din epoca sovietică și să le trimită în Rusia. În schimb, le era garantată inviolabilitatea granițelor naționale. Garanți ai acordului erau Statele Unite, Marea Britanie și Rusia.
Astăzi, atât unii oficiali ucraineni cât și observatori occidentali argumentează că Ucraina a greșit când a semnat memorandumul. Dacă și-ar fi păstrat armele nucleare, poate că Rusia nu ar fi invadat cu un an în urmă.
„După destrămarea URSS, Statele Unite erau îngrijorate că în fostul spațiu sovietic s-ar putea repeta un scenariu iugoslav”, a mai spus Thomas Graham pentru RFE/RL. „Iar cel mai grav conflict ar fi fost între Rusia și Ucraina, de aceea urmăream situația cu mare atenție”.
„Asta nu înseamnă că am prevăzut ce se întâmplă acum. Era numai un scenariu posibil”. „Eram conștienți de tensiunile dintre Rusia și Ucraina, și am făcut tot ce am putut ca să le controlăm, să nu se răspândească”, a mai spus Thomas Graham, fostul angajat al ambasadei americane la Moscova în timpul URSS, în interviul cu RFE/RL.
