Șase sute de tineri din localităţile R. Moldova, în special de la sate, vor fi instruiți cum să genereze idei de afaceri. Iar cel puțin 540 vor fi ajutaţi să-şi pună pe picioare afacerea în cadrul programului național „Start pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”, lansat recent de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). 250 de afaceri inițiate de tineri întreprinzători vor fi finanțate cu 180 mii lei din bugetul public. Statul va acoperi 80 la sută din costul afacerii, restul 20 la sută revenind tinerilor. În cadrul programului se promite crearea a cel puțin 400 de locuri noi de munca, 70 la sută dintre care în zonele rurale. Detalii ne-a oferit în ajun Director general interimar al organizaţiei, Petru Gurgurov.
Petru Gurgurov: „Acest program este un instrument nou pe care ODIMM îl lansează pe piaţa economică a R. Moldova. Acest program este destinat tinerilor din R. Moldova cu o vârstă cuprinsă între 18-35 de ani care doresc să lanseze o idee de afaceri. Dacă e să ne referim la criteriile de eligibilitate, ele sunt foarte simple: cetăţean al R. Moldova cu o vârstă cuprinsă între 18-35 de ani care are o idee de afacere şi doreşte să o testeze şi să o implementeze în viaţă.
Proiectul ca instrument de suport face parte din proiectele finanţate de la bugetul de stat. Am avut toată deschiderea şi a Ministerului Economiei şi Infrastructurii, şi a Guvernului care au prevăzut în legea bugetului resursele financiare necesare pentru acest proiect. De miercuri avem deja posibilitatea să urmărim evoluţia aplicaţiilor. Timp de trei zile avem peste o sută de solicitări din partea tinerilor care au depus aceste cereri pentru a fi finanţaţi în cadrul acestui proiect.”
Europa Liberă: E vorba de finanţare în ce valoare?
Petru Gurgurov: „E voba de finanţare nerambursabilă, dar nu doar de finanţare. Vorbim de patru componente ale proiectului. La etapa iniţială vorbim de identificarea ideilor de afaceri, după asta vom lucra cu tinerii şi vom pune accentul pe formarea antreprenorială, tot ce se numeşte pilotarea ideii de afaceri, simularea ei, după aia vorbim de instruiri antreprenoriale pe care le vom organiza pentru tineri.
În etapa a treia a programului deja vorbim de implementarea ideii de afaceri definitivate în primele două etape, obţinerea finanţării nerambursabile din partea programului într-o valoare de până la 180 de mii de lei cu acoperirea până la 80% din suma proiectului investiţional. Cu alte cuvinte, tânărul va veni cu doar 20% contribuţie proprie în realizarea proiectului investiţional şi programul îl va ajuta cu un grant de până la 180 de mii cu acoperire a 80 la sută din proiect.”
Europa Liberă: Căror afaceri le veţi da întâietate atunci când veţi selecta acelea pe care să le finanţa?
Petru Gurgurov: „Vom oferi prioritate afacerilor care sunt amplasate în zonele rurale, care vor crea mai multe locuri de muncă. Vom atrage atenţia neapărat la viabilitatea ideii de afacere, sustinabilitatea ei, cât de profitabilă este ea. Elementul
Prioritate afacerilor care sunt amplasate în zonele rurale...
inovativ va fi un alt criteriu, precum şi ciclu operaţional ca şi element a viabilităţii afacerii. Toate aceste elemente vor sta la baza atunci când vom analiza aplicaţiile tinerilor.
După ce vom oferi aceste resurse financiare nerambursabile tinerilor pentru a dezvolta propriile afaceri vom trece în următoarea a patra etapă a programului – monitorizarea şi suport post-finanțare. Ne propunem să fim alături de tineri încă pe parcursul a doi ani de zile după ce vor primi aceste finanţări nerambursabile în aşa fel încât să le asigurăm calea spre succes, să-i ajutăm în primii paşi în afaceri.”
Europa Liberă: Dar se vor descurca aceşti tineri singuri în continuare, mai cu seamă că se vorbeşte că în R. Moldova deseori oamenii de afaceri sunt intimidaţi, există concurență neloială?
Petru Gurgurov: „Aş spune că nu doar în R. Moldova. Orice piaţă economică presupune concurenţă, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim activi în tot ce se numeşte activitate economică. E un lucru normal, e un lucru firesc. Dar aici vorbim de mai multe etape de pregătire a tinerilor, de instruirea lor, de formare a planurilor adiţionale foarte clar, tinerii vor avea posibilitatea să beneficieze şi de componenta de mentorat din partea celor cu experienţă în domeniu, în aşa fel încât în final să se pornească afacerile fondate şi iniţiate în cadrul acestui program. Desigur că eşecuri ar putea să fie, dar considerăm noi că utilizând toate aceste instrumente, eşecurile vor fi minimalizate la maxim.”
Europa Liberă: Să admitem că finanţaţi o afacere şi ea falimentează, ce se întâmplă atunci?
Petru Gurgurov: „Există așa o noțiune ca riscul asumat în cadrul instrumentelor de suport, riscul statului în cazul de faţă. Ne dăm seama că e vorbă de concurenţă, ne dăm seama că e vorba de elemente legate de experienţa persoanelor, dar până nu încerci nu se primeşte. Nu se întâmplă nimic. Am riscat împreună cu tânărul în cadrul acestui proiect. L-am ajutat la maxim pentru a asigura această afacere, dar dacă se întâmplă un eşec îl vom asuma toţi împreună, în primul rând.
În al doilea rând noi deja putem să ne referim puţin şi la experienţa programelor deja în gestiune mă refer şi la programul de atragere a remitenţelor PARE 1+1, programul Femei în afaceri, toate acestea sunt la momentul de faţă pe rol şi ne arată o statistică deja. Din zece companii nouă supraviețuiesc, deoarece există şi perioada de monitorizare post-finanțare. După ce se oferă aceste surse financiare încă o perioadă de doi ani de zile suntem alături de aceste companii şi încercăm să-i susţinem şi să-i ajutăm pentru a porni afacerile.”
Europa Liberă: Dvs. vă refereați cumva la niște eșecuri care într-adevăr pot să existe pentru că într-un mediu în care există concurență cineva poate să falimenteze, dar noi ne refeream cumva mai mult la concurență neloială, la tot felul de lucruri de care se plâng mulţi oameni de afaceri că business-ul este cumva intimidat de anumiți oameni sus-puţi. Există şi aşa ceva, probabil.
Petru Gurgurov: „Prefer să vorbesc despre lucruri concrete, ceea ce se vorbeşte e una, ceea ce se întâmplă de facto noi vedem. Noi suntem suntem cei care ne aflăm în teren în fiecare zi. zilnic colegii noştri se deplasează la faţa locului, la întreprinderile care au fost susţinute prin intermediul organizaţiilor de suport, în
Activitatea economică presupune asumarea unui risc şi a unei respondabilităţi...
general şi în special ODIMM. Noi vedem ce se întâmplă în teren. Noi nu spunem că nu apar sau că nu sunt careva probleme în activitatea antreprenorială. Dar însăşi activitatea economică presupune asumarea unui risc şi a unei respondabilităţi.
În acest sens dacă e să analizăm şi practica internaţională orice ţară chiar şi dezvoltată, inclusiv ţările UE se întâlnesc cu anumită concurenţă în activitatea economică. Acest lucru nu înseamnă că noi nu trebuie să încercăm. Aceste start-up-uri devin ulterior companii active, se dezvoltă, creează locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea economică. De aceea nu m-aş uita la partea pesimistă. Desigur că ipotetic vorbind ar putea să se întâmple cazuri de eşec, dar eu aş atrage atenţia la acei care o să reuşească, la aceste nouă din zece, nu la una din zece.”
Europa Liberă: În comunicatul de lansare a programului spuneţi că ar urma să fie create și menținute cel puțin 400 de locuri noi de muncă 70% dintre care sunt în zonele rurale. Cât de realist este acest obiectiv din moment ce se ştie că tinerii sunt preponderent în oraşe, iar în sate au rămas preponderent doar vârstnici?
Petru Gurgurov: „Sunt tineri şi în zonele rurale. Ne referim la statistica programelor pe care deja le implementăm, în zonele rurale avem din numărul total de beneficiari circa 40%. Acest lucru ne-a dat drept motiv să planificăm aceste locuri de muncă sau această proporție. Anume din considerentul că în zonele rurale sunt mai puţini tineri, populaţia e mai puţină punem accentul pe zonele rurale pentru a înviora activitatea economică.
Vom acorda accent neapărat, la etapa iniţială când e vorba de primii paşi în afacere, pregătirii în tot ce se numeşte înregistrarea afacerii şi legislaţia în domeniu, inițiere şi planificarea afacerii, managementul financiar a întreprinderii, marketingul şi tehnici de vânzări, managementul resurselor umane, elaborarea planurilor de afacere şi a viziunii companiei. Toate aceste elemente servesc drept motiv pentru această prognoză pe care au stabilit-o în rezultatele scontate. Considerăm că în rezultatul implementării acestui program la etapa de pilotare vom avea rezultatele pe care le-aţi menționat.”
Europa Liberă: Toate aceste lucruri benefice pe care le-aţi enumerat, ele sunt în stare să anihileze cumva exodul tinerilor din republică?
Petru Gurgurov: „Nu-mi asum să mă pronunţ vizavi de este în stare sau nu. lucrul pe care-l putem constata împreună e că este un instrument foarte aşteptat de tineri. Acest lucru s-a demonstrat inclusiv în cadrul evenimentului de lansare. Am avut un număr dublu decât cel aşteptat al participanţilor. Acest lucru ne-a arătat că din partea tinerilor există un interes sporit pentru a afla mai multe detalii despre acest proiect. Aş spune că luând în consideraţie varietatea de proiecte care sunt la momentul de faţă în domeniul antreprenoriatului, proiecte sociale toate acestea sunt o pietricică care în final construiesc o platformă care stă la dispoziţia nu doar a tinerilor, dar şi a cetăţenilor R. Moldova care vor să lanseze propriile afaceri şi să se stabilească aici, în Moldova.
în administrarea ODIMM este şi proiectul social Prima Casă. Numărul de participanţi care aplică e de 60-70 de solicitări săptămânal. Acest lucru înseamnă că tinerii văd viitorul aici la noi pe teritoriul R. Moldova şi vor să dezvolte şi propriile afaceri, dar şi să locuiască în propriile locuințe.”
Europa Liberă: Statisticile arată că în ultimii ani ponderea tinerilor angajaţi în câmpul muncii descrește, șomajul în rândul lor are o cotă înaltă. Care ar fi motivele?
Petru Gurgurov: „Nu pot să zic care ar fi motivele de bază. Dacă ne referim la statistica care a stat la baza elaborării acestui program, rata înaltă de inactivitate economică în rândul tinerilor e de circa 66%.acest indicator ne-a impus să ne gândim la un program care va susţine tinerii în domeniul antreprenoriatului. Ne focusăm pe provocarea tinerilor, pe pregătirea lor şi acordarea finanţării nerambursabile la prima etapă a vieţii unei companii.”
Europa Liberă: Recent un expert economic vorbea despre un aparentul eşec al unui alt program de-al organizaţiei Dvs., proiectul PARE 1+1 destinat diasporei. La ultima prelungire a programului se promitea o dublare a finanţării din bugetul de stat şi o creştere până la 3 mii a numărului de beneficiari. Or nici finanţarea nu a crescut, iar beneficiari din 2014 până în prezent au fost doar o mie. Nu se poate repeta şi în cazul acestui program acest aparent eşec, dacă îl consideraţi aşa?
Petru Gurgurov: „Datele cu care aţi operat nu corespund realităţii. Dublarea finanţării acestui program s-a întâmplat. Nu aş spune că sunt o mie de beneficiari. Sunt cu mult mai mulţi. La moment sunt deja 1500 de companii iniţiate prin intermediul acestui program. Dacă vorbim de volumul investițiilor în economie atras de acest program, el este puţin peste 800 de milioane de lei care ulterior se utilizau în consum, acum au fost direcționați în economie şi circa 2500 de oameni au revenit în ţară şi au utilizat.
Dacă vorbim de numărul de persoane care s-au implicat în activitatea economică raportat la numărul persoanelor care sunt plecate în afara ţării, desigur că aici este încă mult, mult de muncit pentru a schimba situaţie. Dar nu ne propunem prin intermediul acestui program să schimbăm situaţia demografică. Noi doar am încercat să provocăm pe cei care se întorc de peste hotare şi vor să investească propriile resurse. Ne-am propus să-i reintegrăm, să-i ajutăm, să-i instruim şi să le oferim platforma pe tot ce se numeşte activitatea economică.”
Europa Liberă: Acest proiect PARE 1+1 a fost prelungit de cîteva ori. Putem admite că şi programul destinat tinerilor ar putea fi prelungit ulterior?
Petru Gurgurov: „De regulă toate programele pe care noi le anunţăm în regim de pilotare sunt prelungite. Apropo, despre programul PARE 1+1, care a fost şi el prelungit, când m-aţi întrebat de finanţare, ea a crescut nu doar din contul bugetului de stat, dar şi donatorii sunt cu ochii pe noi. în 2018 ODIMM a contractat un grant direct din partea UE de 4 milioane de euro care vin în complementarea programului PARE 1+1 şi a programului Femei în afaceri. şi finanţarea, şi numărul beneficiarilor a crescut.
Ce ţine de programul START pentru tineri, abia l-am lansat, îl vom pilota, vom vedea care sunt rezultatele şi după aia o să vorbim despre o eventuală prelungire. La momentul de faţă avem un program care este lansat pe trei ani.”
