Deschide.md informează că Avocatul Poporului a expediat un demers la Procuratura Generală împotriva CEC şi Ministerului de Externe pe care Ombudsmanul le suspectează că în procesul de constituire a secțiilor de votare peste hotare ar fi admis două încălcări „neglijență în serviciu” şi „împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral”. Avocatul poporului le reproşează celor două instituţii că nu ar fi cooperat efectiv şi eficient pentru a asigura buna desfășurare a votării în străinătate, aşa cum le obligă legea. Externele nu şi-ar fi argumentat suficient de precis şi convingător avizul prealabil în care recomandau deschiderea a peste 190 de secţii de votare, iar autoritatea electorală nu a ţinut cont de argumentele, inclusiv instanţelor judiciare, în favoarea instituirii unui număr suficient de secţii, atunci când a luat decizia finală de a constitui doar 150. „CEC şi MAEIE au conlucrat în mod defectuos şi, în consecință, nu au identificat informația impusă de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximală numărul necesar de secții de votare în străinătate, în scopul unei bune desfășurări a scrutinului parlamentar și asigurării dreptului la vot”, se constată, între altele, în demersul Avocatului Poporului.
NewsMaker.md remarcă într-un articol că în actuala campanie electorală başcanul Găgăuziei Irina Vlah nu se mai implică nici măcar indirect în sprijinul socialiştilor aşa cum a făcut-o în precedentul scrutin parlamentar din 2019, dar şi la cel prezidențial din 2020 când l-a sprijinit direct pe liderul PSRM, Igor Dodon. În articol se precizează, cu referire la surse din autonomie, că între Vlah şi Dodon nu ar exista un conflict deschis, dar că relaţiile dintre cei doi s-au răcit totuşi, fie şi temporar, inclusiv din cauza unor interese divergente. Se mai relatează că Irina Vlah pare să-l sprijine în această campanie pe fostul premier Ion Chicu şi formaţiunea proaspăt creată de acesta. Politologul Dionis Cenuşă consideră că Blocul Socialiştilor şi Comuniştilor este încrezut în rezultatul pe care îl poate obţine în autonomia găgăuză, inclusiv graţie acoperirii informaţionale ruseşti, şi că lipsa unui sprijin deschis din partea bașcanului Găgăuziei nu va influenţa prea mult preferințele electoratului din autonomie. Directorul centrului de analiză Balkan-Center, Serghei Manastîrlî, crede şi el că disensiunile dintre Vlah şi Dodon, deşi sunt evidente, nu vor influenţa electoratul din autonomie care votează tradiţional cu partidele pro-ruse. „Când locuitorii autonomiei găgăuze o să înceapă să înțeleagă că Igor Dodon își reprezintă propriile interese și interesele unui grup de oligarhi străini, iar poziția sa pro-rusă este doar agitație și propagandă, atunci rezultatul va fi potrivit”, precizează expertul.
Analistul politic Ion Tăbîrţă observă într-un comentariu pentru Radio Chişinău că actuala campanie electorală este dominată de ştiri false şi dezinformare, iar acest lucru a devenit deja caracteristic R. Moldova al cărei spațiu informațional este dominat de mass-media rusească și este un teren prielnic pentru aceasta. „Foarte multe televiziuni rusești sunt retransmise în R. Moldova și ele acționează pentru a promova narativele propagandistice pe care Federația Rusă încearcă să le răspândească în special în spațiul post-sovietic. Multe din aceste surse mediatice sunt sponsorizate, nu neapărat, din cei mai transparenți bani. Se învârt prin diferite filiere dinspre Federația Rusă, merg pentru anumite posturi de televiziune, surse media, pentru a promova aceste narative neo-imperialiste cu caracter geopolitic ale Rusiei. Avem mai multe dovezi cum acționează mass-media rusească pe teritoriul R. Moldova la comandă și dirijați de diferiți ”polit-tehnologi” din Federația Rusă. Aici este un teren prielnic pentru toate aceste aspecte: Rusia, dezinformare și bani murdari”, explică analistul.
Agenţia de presă IPN publică o nouă analiză semnată de politologul Dionis Cenuşă care scrie despre decizia Belarusului de a se retrage din Parteneriatul Estic în semn de protest faţă de sancțiunile impuse de UE. Autorul notează că printre posibilele consecințe colaterale ale acestor sancțiuni ar fi întărirea relaţiilor, inclusiv economice, dintre Minsk şi Moscova, accelerarea anumitor procese integraționiste în cadrul Uniunii Statale Rusia-Belarus şi folosirea acestor sancţiuni pentru a lovi în imaginea Parteneriatului Estic, prin intermediul căruia UE încerca să contrabalanseze influența rusească în cele șase state post-sovietice care fac parte din acest Parteneriat, inclusiv Moldova. „Cu mâinile lui Lukashenko, Moscova poate să reducă relevanța Parteriatului Estic și să inducă ideea că acest format este expus riscului de dezintegrare”. Costurile politice ale retragerii Belarusului din Parteneriatul Estic încă urmează a fi evaluate, continuă politologul, dar primul pas pe care UE trebuie să-l facă este să asigure coeziunea și atașamentul celorlalte cinci state rămase în acest format, crede Cenuşă. „Precedentul belarus nu trebuie să devină o idee atractivă în interiorul Parteneriatului Estic… Misiunea UE este să prevină consolidarea sau apariția regimurilor autoritare în vecinătatea sa estică”, concluzionează Dionis Cenuşă.
