Consiliul Europei pregătește un cadru legislativ pan-european pentru reglementarea pe orizontală a drepturilor diasporei. „Care este scopul final? Cetățenia europeană”, spune într-un interviu cu Europa Liberă Pierre-Yves le Borgn', președintele organizației Europeni în întreaga lume, fost parlamentar reprezentant al diasporei în Franța. Politicile privind diaspora trebuie să constituie un suport în marele proiect al cetățeniei europene, în cadrul căruia Consiliul Europei și UE trebuie să își unească forțele, mai spune expertul.
Europa Liberă: Domnule le Borgn', pledați, în cadrul organizației pe care o conduceți, pentru o putere de decizie mai mare a diasporei la nivel politic. Foarte important câtă vreme în Europa dimensiunea diasporelor este în plină expansiune. Migrația, de toate felurile, a condus la o creștere exponențială a diasporelor. Există țări unde numărul cetățenilor aflați în țară este mai mic decât cel al diasporei. Cazul Georgiei și poate nu peste mult timp chiar al Moldovei. Pledați pentru o lege pan-europeană care să reglementeze drepturile diasporei. Cum ar trebui să arate aceasta? Să prevadă ce?
Pierre- Yves le Borgn': „Poate ar trebui să începem prin a arăta care este contribuția diasporei la o societate, la o țară. Pentru că în multe țări, inclusiv în parlament, diaspora este văzută ca o pierdere. Am fost membru al Parlamentului francez, reprezentând francezii din străinătate, și am încercat, în timpul mandatului meu, să arăt de ce vocea diasporei franceze este vitală pentru societatea franceză. Acum, ca președinte al organizației „Europeni în întreaga lume”, pun presiune pentru elaborarea unui set minim de standarde comune la nivelul tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, în timp ce la nivel ministerial să se înființeze o structură care să asculte punctele de vedere ale diasporei.
Diaspora este foarte prețioasă pentru o țară...
Mai mult, în parlament să existe un număr de reprezentanți ai diasporei, deputați care să nu fie mai mulți decât cei naționali, nici măcar în cazul statelor care au diaspore mai numeroase decât populația din țară, cum e cazul Georgiei, de pildă. Este mult mai bine să existe 5-7 membri ai parlamentului reprezentând georgieni care trăiesc în străinătate, atfel încât vocile lor în ceea ce privește cultura, economia, taxele să fie luate în considerație. Diaspora este foarte prețioasă pentru o țară.”
Europa Liberă: Da, este prețioasă dar stârnește teamă în țara de origine, mai ales când este atât de numeroasă, dacă ne gândim la consecințele asupra rezultatelor unor alegeri influențate de diaspore numeroase.
Pierre- Yves le Borgn': „În primul rând să învățăm despre diaspora. Cine sunt, unde sunt, din cine este formată diaspora, ca să știm despre cine vorbim. Ideea este că trebuie să demontăm tabuurile, clișeele și știrile false despre diaspora. Dar nu avem multă informație despre ea. Trebuie să colectăm o bază de date despre diaspora pentru a fi capabili să demontăm clișeele și tabuurile despre diapora. Trebuie să schimbăm percepția de la amenințare la oportunitate, pentru ca oamenii să vadă că, de exemplu, diaspora are un impact foarte bun asupra economiilor țărilor. În ceea ce privește transferul de cunoștințe și abilități, diaspora are, iar, o contribuție esențială. De aceea, diaspora ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile legislative ale unei țări.”
Europa Liberă: Ceea ce spuneți Dvs este indubitabil. Diaspora este formată din persoane care au plecat la studii sau pentru un loc de muncă mai bun. Astfel a rezultat o diaspora foarte bine educată și prosperă. Asta înseamnă putere și poziții foarte bune în societățile unde trăiesc. Pe de altă parte, ei reprezintă o amenințare pentru politicienii locali. Aceștia nu pot manipula diaspora, pentru că nu depind de legile naționale, de deciziile care se iau la nivel național.
Pierre- Yves le Borgn': „Așa este, dar nu trebuie să răspândim percepția că diaspora este bogată. Pentru că nu este adevărat. Dacă mă gândesc la diaspora franceză pe care am reprezentat-o în parlamentul francez, pot spune că era la fel de diversă ca populația Franței în Franța. Am întâlnit oameni care aveau dificultăți să își susțină familiile. Oameni care au probleme în a-și recunoaște diplomele sau să se bucure de servicii medicale indiferent de țara unde trăiesc. Diaspora este alcătuită din generații de oameni care au în comun o istorie de migrație. Poate fi migrație din cauza sărăciei, temporară sau permanentă, migrație pentru educație. Programul Erasmus este un exemplu.”
Europa Liberă: Și credeți că cele 47 de state membre ale Consiliului Europei ar fi de acord să susțină un cadru legislativ comun care să confere mai multă putere diasoprei?
Pierre- Yves le Borgn': „Aș spune că este o temă pe care trebuie să o dezbatem. De la țară la țară, acest cadru legislativ poate conferi mai multe sau mai puține puteri diasporei. Portugalia dă cel mai bun exemplu. Când revoluția s-a produs în 1974, a fost înființat un secretariat de stat pentru diaspora. Au urmat acest exemplu italienii, apoi francezii, apoi românii etc. S-a ajuns până într-acolo încât, de exemplu, în Germania în cadrul consiliilor locale există Consiliul diasporei. Acestea sunt exemple in care vocea diasporei s-a facut auzită. Care este scopul final? Cetățenia europeană. Politicile privind diaspora trebuie să constituie un suport in marele proiect al cetățeniei europene, în cadrul căruia Consiliul Europei și UE trebuie să își unească forțele.”
