Procurorii au cerut includerea celor doi pe lista martorilor acuzării după ce ezitaseră inițial, spunând în ședința de judecată din 25 noiembrie că ar fi suficientă simpla citire în sala de judecată a declarațiilor date de Plahotniuc și Iaralov în 2019, anul presupusei infracțiuni, iar în ședința din 10 decembrie au solicitat judecătorilor să-i întrebe dacă sunt de acord să compară ca martori.
Lista martorilor este refăcută pentru că procesul lui Dodon, început în 2022, a fost reluat de la zero în luna noiembrie trecut, după ce completul de judecată s-a schimbat integral. Pe 12 ianuarie, acuzatorul de stat Vitalie Codreanu a cerut să fie audiați în total 17 martori din partea acuzării, inclusiv Plahotniuc și Iaralov și alți 15 care urmează a fi chestionați a doua oară. Judecătorii însă au decis să admită în proces 1. Vladimir Plahotniuc, 2. Serghei Iaralov, 3. Andrian Candu, fost președinte al Parlamentului, 4. Pavel Filip, fost prim-ministru, 5. Dumitru Diacov, fost deputat și președinte de onoare al Partidului Democrat (PDM), 6. Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției și deputat PDM 7. Adrian Radu, fostul șef al departamentului de comunicare al PDM, 8. Iurie Reniță, fost deputat, 9. Andrei Neguța, fost ambasador al R. Moldova în Rusia, 10 Lilian Carp, deputat din partea „Partidului Acțiune și Solodaritate”, 11. Ion Harghel, blogher..
Alți șase martori, între care deputatul blocului „Alternativa”, Marc Tcaciuc, dar și fostul șef al Agenției Proprietății Publice, Igor Grigoriev, cumătru al lui Dodon, au fost excluși din lista martorilor acuzării pe motiv că, în opinia magistraților, sunt „irelevanți”.
Procuratura nu știe unde-i martorul Iaralov
Aflat în arest la Penitenciarul nr.13 din Chișinău, Plahotniuc a spus deja presei că este gata să depună mărturii în procesul lui Dodon. Plahotniuc se întreține cu jurnaliștii când este adus la propriul său proces legat de „furtul miliardului”, dar una din cauzele pentru care se află în arest preventiv se referă tocmai la presupusa mituire a lui Dodon.
Dar situația este mai puțin clară în cazul audierii lui Iaralov. Procurorul Codreanu a spus presei că nu știe unde se află omul de încredere al lui Plahotniuc și dacă acesta este anunțat în căutare. „O să încercăm să-l căutăm”, a spus acuzatorul de stat.
Procuratura Anticorupție a spus Europei Libere că nu poate dezvălui dacă Iaralov figurează în vreun dosar penal și dacă este căutat de oamenii legii.
„Uneori, suntem în imposibilitate de a furniza anumite informații, dezvăluirea cărora ar putea cauza un prejudiciu ce ar prevala interesului public în accesarea informației”, se spune într-un răspuns primit la redacție.
În marginea audierilor de la CSJ din 12 ianuarie, procurorul Codreanu a mai spus presei că, în 2019, Plahotniuc și Iaralov au fost audiați ca martori și au relatat în cuvinte generale că au avut discuții cu Dodon (înregistrări video în care Plahotniuc încercă să-i transmită lui Dodon o sacoșă neagră au fost prezentate în 2020 de Iurie Reniță, care pe atunci era deputat din partea „Platformei Demnitate și Adevăr”).
Pe de altă parte, Petru Balan, avocatul lui Igor Dodon, a spus că includerea atât de târzie a lui Plahotniuc și Iaralov pe lista martorilor acuzării trezește „suspiciuni”. „Pentru noi, poate să genereze o suspiciune de presiune din partea autorităților. Persoana care este în custodia statului este vulnerabilă”, a spus avocatul, vorbind cu jurnaliștii.
Balan mai crede că procurorii au acționat, fiind „ghidați de instanță în ce direcție să meargă”. În ședința din 25 noiembrie, judecătorul Vladislav Gribincea i-a spus procurorului Codreanu că legea nu permite simpla citire în instanță a declarațiilor martorilor, dacă este posibilă „audierea lor pe viu”.
Avocatul apărării nu a fost de acord nici cu excluderea celor șase martori ai acuzării la refacerea listei de martori după reluarea procesului de la zero, spunând că „este un procedeu neprevăzut de lege și ilegal”.
Dodon nu a fost de față la ședința CSJ din 12 ianuarie și nu a comentat deocamdată decizia judecătorilor de a-l include pe Plahotniuc în lista martorilor acuzării.
Probe noi anexate la dosar
În afară de schimbarea martorilor ca urmare a reluării procesului de la capăt, instanța a mai admis anexarea la dosar a unei serii de probe noi aduse de procurori, spunând însă că judecătorii vor decide mai târziu dacă vor fi folosite în proces.
Procurorii au cerut între altele anexarea a 18 volume dintr-o altă cauză penală, care vizează finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor și se află la etapa investigațiilor, inclusiv probe care ar arăta că partidul a primit donații de la persoane decedate sau aflate în străinătate. Procurorii cred că sunt banii primiți de Dodon de la Plahotniuc și camuflați ca donații.
Procurorii au mai cerut anexarea la dosar a unei scrisori din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), potrivit căreia, Dodon a avut drept consultanți în campania sa prezidențială din 2020 persoane venite în R. Moldova din Federația Rusă. La fel, procurorii au adus în instanță și procesul-verbal despre examinarea telefonului fostului președinte, spunând că documentul va proba că Dodon avea legături cu persoane din Federația Rusă.
Instanța ceruse ca lista actualizată a probelor să fie prezentată până pe 22 noiembrie 2025, dar acuzatorii au făcut acest lucru abia în ședințele din 10 decembrie și 12 ianuarie pe motiv că au obținut probele de la colegii din Procuratura Anticorupție cu întârziere.
Întârzierea a fost folosită de apărare pentru a cere ca probele noi să fie ignorate. Un alt argument al apărării – probele noi au fost obținute înainte ca dosarul să fie trimis în instanță, în octombrie 2022, dar ar fi fost „ascunse de procurori” până în 2025. Procurorii au afirmat de la bun început că ar avea probe suficiente pentru a-l condamna pe Dodon, a spus avocatul Petru Balan, sugerând că, modificând lista inițială, acuzarea urmărește numai „să creeze impresii, poate pentru presă, sau pentru societate”.
Un alt avocat, Nicolae Posturusu, a precizat că Dodon a predat în mod benevol oamenilor legii telefonul său iPhone 12 Pro Max și codul de acces, în timpul perchezițiilor la care a fost supus pe 24 mai 2022. Așa încât, ar fi de neînțeles de ce acuzarea adaugă aceste probe la dosar abia la trei ani de atunci.
Procurorul Codreanu a negat că acuzatorii ar ascunde probe, spunând că le-ar fi obținut abia în 2023, când au terminat să studieze informația din telefonul inculpatului, adică după ce dosarul a fost trimis în instanță.
Președinta completului de judecată, Stella Bleșceaga, a spus judecătorii trebuie să cerceteze probele prezentate de procurori înainte să decidă dacă vor fi folosite în proces.
***
În dosarul examinat din 2022 de Curtea Supremă de Justiție, Dodon este învinuit că ar fi primit de la Plahotniuc mită de la 600.000 până la 1 milion de dolari pentru finanțarea Partidului Socialiștilor. Investigația pornit de la înregistrări video publicate în 2020, în care Plahotniuc pare să-i ofere lui Dodon o sacoșă neagră (în rusă, kuliok).
Procurorii spun că, în schimbul acestor bani, Dodon ar fi promis să creeze o coaliție de guvernare dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, după luni de criză politică în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, și să-l ajute pe oligarh să scape de dosare penale din Rusia.
Fostul președinte susține că imaginile sunt trucate și că el a intrat atunci în negocieri cu Plahotniuc doar pentru a-i sustrage atenția de la formarea altei coaliții dintre Partidul Socialiștilor și blocul „ACUM”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
