Linkuri accesibilitate

Platforma DA cere în justiție reducerea numărului de secții de votare din regiunea transnistreană


La Curtea de Apel Chișinău a început miercuri un nou proces privind numărul secțiilor de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie: este examinată de data aceasta cererea Platformei DA de a se reduce de la 41 la 28 numărul secțiilor speciale plănuite pe malul drept al Nistrului pentru alegătorii de pe malul stâng.

Platforma DA cere în justiție reducerea numărului de secții de votare din regiunea transnistreană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:15 0:00
Link direct

Concurentul electoral spune că, în mai multe asemenea secții, la alegerile prezidențiale de anul trecut, au votat foarte puțini alegători, sau chiar niciunul, iar Comisia Electorală Centrală a decis să le deschidă din nou, încălcând criteriile legale. Se crede că un număr mare de secții de votare pentru alegătorii transnistreni poate avantaja partidele pro-ruse, care își pot face campanie mai ușor în stânga Nistrului.

Motivul din care Platforma DA a adus în fața instanțelor subiectul secțiilor de votare pentru locuitorii regiunii estice este neîncrederea că acolo poate avea loc un proces electoral corect. Argumentul juridic cu care operează, însă, formațiunea e că CEC nu ar fi respectat criteriile legale când a stabilit mai întâi 44, iar apoi 41 de secții, iar cifrele din spatele plângerii ni le-a explicat Ion Botnarenco, avocatul din instanțe al Platformei DA:

„La scrutinul precedent, CEC a stabilit o serie de secții de votare în anumite locuri unde au participat zero alegători, dar aceleași secții sunt prezente și anul acesta. Păi, dacă Codul Electoral menționează faptul că atunci când se constituie secții pentru cetățenii din stânga Nistrului trebuie să ținem cont de trei criterii, inclusiv câte persoane au participat la ultimele scrutine, iar la ultimul scrutin, la o secție de votare, să zicem, s-au prezentat zero alegători, care este logica ca să fie stabilită aceeași secție de votare și pentru alegerile curente? ”

Plângerea inițială a partidului viza, în acest subiect anume, mai ales intenția comisiei electorale de a deschide, în premieră în aceste alegeri, trei puncte de votare chiar în interiorul regiunii, în localități necontrolate de autoritățile malului drept.

Când, confruntată cu critici venite de la alte instituții publice moldovene, comisia a făcut totuși un pas înapoi și a renunțat ea însăși la cele trei secții, competitorul electoral a contestat deja și numărul general, de 41 de secții decise ultima dată de comisie.

„Deci, pentru a omite o secție de votare, în baza unei eventuale decizii de judecată, nu e nevoie de foarte mult timp. Îți ajunge și o zi. Totul depinde de buna credință a CEC.”

În ședința de azi de la Curtea de Apel Chișinău, o magistrată din complet, Ecaterina Palanciuc, cea care a judecat anterior o contestație similară, s-a auto-înlăturat din judecarea cauzei, procesul urmând să continue mâine.

Anterior, cum se știe, comisia electorală centrală de la Chișinău a fost nevoită, urmare a unei decizii judiciare ca aceasta, să majoreze numărul de secții pentru străinătate, dar majorarea a fost atât de mică, încât în loc să oprească criticile, doar le-a amplificat.

Cu toate că Platforma DA este singurul competitor din actuala cursă care a apelat la justiție în acest subiect anume, opinia că numărul de secții pentru regiune ar trebui mult restrâns este împărtășită și de alte partide, de exemplu formațiunea PAS condusă anterior de președinta Sabdu, dar și de organizații non-guvernamentale, bunăoară Promo-Lex, care a spus recent într-un studiu că 28 de secții, exact câte se cer acum în justiție, ar fi suficiente și dacă numărul de alegători din regiune s-ar dubla. Autorul cercetării, Veaceslav Berbeca, ne-a explicat rațiunile din spatele acestei constatări:

„Fiindcă dacă s-ar reduce la 28 de secții, atunci chiar dacă am admite că ar participa 37 de mii de cetățeni, așa cum a fost maxim, la alegerile parlamentare din 2019, oricum participarea pe secție nu ar depăși 1300 de alegători. Deci, oricum se va reuși să se voteze. Dar, probabil, se speră că se vor obține cifre mai mari, adică că se va putea să aducă mult mai mulți oameni să voteze. E doar o ipoteză. Vom vedea ce se va întâmpla însă în ziua alegerilor.”

Despre votul în secțiile destinate locuitorilor regiunii transnistrene, rapoartele elaborare de observatori constatau, de la scrutin la scrutin, numeroase abateri, cea mai gravă fiind aparența mituirii acestor alegători – o bănuială neurmată însă niciodată de sancțiuni.

Vezi comentarii

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG