Linkuri accesibilitate

Ştiri

Platforma DA reproșează președintelui Dodon că ar încheia „târguri” separate cu regimul de la Tiraspol

Partidul de opoziție Platforma DA spune că regimul separatist de la Tiraspol folosește pandemia COVID-19 ca să-și mărească influența și controlul în stânga Nistrului, fără ca guvernarea de la Chișinău să-l contracareze. „Condamnăm impotența acestui Guvern de a apăra cetățenii Republicii Moldova. Reacțiile anemice sau adormite ale Biroului pentru reintegrare nu fac decât să dea curaj regimului separatist”, a declarat joi la o conferință de presă deputatul PPDA Chiril Moțpan.

Colega lui, deputata Stela Macari, a declarat cu același prilej că de când cu epidemia, forțele separatiste au blocat o mare parte a drumurilor ce fac legătură între satele comunelor Cocieri și Corjova, prin instalarea unor posturi suplimentare pe drumurile principale. Vorbitorii la conferința de presă l-au mai acuzat pe președintele Igor Dodon că ar încheia „târguri” separate cu regimul de la Tiraspol.

Vezi ultimele știri ale zilei

România: președintele Iohannis critică închiderea dosarului 10 august 2018

București, Piața Victoriei: ciocniri între demonstranți și forțele de ordine, 10 august 2018.

În România, Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat joi ministrului Justiției Stelian Ion, într-o postare pe Facebook, să explice public de urgență cum s-a ajuns la închiderea dosarului 10 august 2018. „Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici”.

Reacția președintelui vine după ce marți Tribunalul București a respins cererea DIICTOT de redeschidere a Dosarului 10 August, decizia fiind definitivă.

Consecința închiderii dosarului este că șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă defenitiv de răspundere penală.

100.000 de oameni au protestat pe 10 august 2018 în Piața Victoriei din București cerând demisia guvernului condus atunci de prim-ministra Viorica Dăncilă din partea PSD. Protestatarii erau nemulțumiți de contra-reforma din justiție.

Mitingul, la care au venit și mulți români din diaspora a degenerat fiindcă printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, iar forțele de ordine au intervenit cu gaz lacrimogen, chiar de la primele ore ale protestului. Aproape 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și 70 au fost spitalizate din cauza substanțelor folosite.

A ieșit la iveală că în noaptea protestului, că existau echipe pregătite special pentru reprimarea manifestației, echipe care au răspuns unor ordine politice.

Papa Francisc începe o vizită de patru zile în Irak

Baghdad: credincioși în biserica Sf.Maria din capitala irakiană, înainte de a merge la aeroport în întâmpinarea Papei Francisc, 5 martie 2021.

Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, începe o vizită de patru zile în Irak, prima vizită în această țară a unui Suveran Pontif și prima călătorie în străinătate a Papei de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Vizita este văzută ca un semn de sprijin pentru comunitatea creștină din Irak, subminată de ani de război, persecuții religioase și criză economică dar și o tentativă din partea Suveranului Pontif de a relansa dialogul interetnic.

În ultimii douăzeci de ani, comunitatea creștină din Irak, una din cele mai vechi din lume, s-a redus de la 1,4 milioane la 250 de mii de oameni.

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong

Hong KOng: pe un ecran mare, în oraș, pot fi urmărite lucrările Congresului Național al Poporului de la Beijing, 5 martie 2021

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong, regiunea care se bucură încă – pe hârtie – de autonomie politică, pentru a asigura că „patrioți” vor fi la putere, un semn că nu va mai tolera proteste pro-democrație. La Congresul Național al Poporului, reuniune de o săptămână a legislativului, se va discuta amendarea legislației electorale actuale. Vineri, vicepreședintele legislativului a precizat că scopul este de a elimina „ambiguitățile” care au permis până acum activiștilor pro-democrație să fie aleși în structurile administrative locale din Hong Kong.

La ultimele alegeri pentru conducerile districtelor din Hong Kong, opoziția pro-democrație a câștigat majoritatea locurilor. Nu controlează însă Consiliul Legislativ, parlamentul fostei colonii britanice, dominat de forțele pro-Beijing.

Amendamentele la legea electorală vin după ce China a impus în Hong Kong, anul trecut, o nouă lege a securității naționale care limitează mult autonomia politică a regiunii. Criticii atrag atenția că legea este folosită de Beijing pentru a înăbuși opoziția și dizolva organizațiile activiștilor pro-democrație din Hong Kong. Aproape 50 de activiști au fost reținuți săptămâna trecută, sub acuzația de „subminare” a securității naționale în baza controversatei legi.

Hong Kong, fostă colonie britanică retrocedată în 1997, funcționează în baza principiului „o țară, două sisteme” politice dar Beijing-ul a încercat mereu să reducă această autonomie ceea ce în 2019 a dus la luni de proteste, multe violente, de stradă.

Din cauza pandemiei, Italia amână alegerile locale și regionale

Italia - explozia vulcanului Etna, văzută din Catania, 4 martie 2021.

Alegerile locale şi regionale din Italia, programate iniţial pentru sfârşitul primăverii, vor fi amânate din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat joi două surse guvernamentale, în contextul unor semnale privind o înmulţire a cazurilor pe fondul răspândirii noilor tulpini, relatează Reuters.

Alegerile locale din multe dintre marile oraşe din Italia, printre care Roma, Milano, Torino şi Napoli, vor avea loc între 15 septembrie şi 15 octombrie, au spus sursele, adăugând că decizia a fost aprobată de guvern printr-un decret. Alegerile locale sunt cruciale în Italia pentru că influenţează deseori politica naţională, în contextul în care liderii de partid îşi consolidează influenţa prin controlul asupra oraşelor şi regiunilor puternice.

Majoritatea partidelor din spectrul politic susţin guvernul de uniunea naţională condus de Mario Draghi, fost director al Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că administraţiile locale sunt una dintre puţinele zone unde partidele îşi pot aplica fiecare propriile politici.

Premierul interimar Ciocoi asigură că sunt bani pentru pensii, salarii și indemnizații

„Bani pentru salarii, pensii si ajutoare sociale sunt – și banii vor fi până la sfârșitul anului”, chiar dacă acest guvern interimar – care nu are puteri depline, mai ales când vine vorba finanțare externă – va continua, a asigura premierul interimar Aureliu Ciocoi. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, Ciocoi a mai spus că guvernul va continua să acorde indemnizația unică de 16 mii de lei medicilor infectați cu noul coronavirus. Din fondul de intervenție al guvernului se vor plăti și despăgubirile pentru urmașii medicilor care au decedat în legătură cu Covid-19, în total în jur de 100 de mii de lei.

Europa încearcă să sprijine eforturile administrației americane de a relansa negocierile nucleare cu Iranul

Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat.

Statele Unite şi-au manifestat joi sprijinul faţă de decizia europenilor de a retrage rezoluţia împotriva Iranului pe care intenţionau să o depună la Consiliul guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) şi au declarat că speră ca Teheranul va fi de acord acum să dialogheze cu Washington-ul.
„Sperăm cu tărie că iranienii sunt de acord să accepte să dialogheze pentru a ajunge la progrese concrete, credibile", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Europenii au decis să retragă rezoluţia în încercarea de a readuce Teheranul la masa negocierilor cu SUA, un pas înainte salutat de Iran.

Fostul preşedinte american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear din 2015 cu Iranul, menit să împiedice Teheranul să utilizeze tehnologia nucleară în scopuri militare. Totodată a reactivat toate sancţiunile.

Noul preşedinte american, Joe Biden, a declarat că este gata să revină la acord dacă Iranul va respecta din nou restricţiile impuse programului său nuclear prin acest acord. Teheranl vrea însă ca cel puțin o parte din sancțiuni să fie ridicate înainte de reluarea negocierilor.

Italia, prima țară europeană, care blochează un export de vaccinuri anti Covid-19

Italia a blocat un transport de 250 de mii de doze de vaccin anti Covid-19, produse de AstraZeneca, spre Australia din motiv că firma producătoare nu și-a achitat încă toate datoriile față de Uniunea Europeană. Vaccinurile blocate la export fuseseră fabricate în Italia.

Italia devine primul stat UE care pune în practică o nouă reglementare europeană legată de exportul de vaccinuri anti Covid-19 iar decizia a fost aprobată de Comisia Europeană, relatează BBC. Australia a anunțat că blocarea livrării nu o va afecta în mod special.

Până la sfârșitul lui martie, AstraZeneca nu va reuși să livreze decât 40% din volumul de vaccinuri achiziționat de UE, firma invocând probleme de producție.

CFM: guvernul nu poate interveni pentru că este o întreprindere de stat în autogestiune

Protestul feroviarilor, Chișinău, joi 4 martie 2021.

„Guvernul interimar, chiar dacă ar vrea, nu i-ar putea ajuta pe agricultori”, a declarat premierul Aureliu Ciocoi. Într-un interviu cu Europa Liberă, el a argumentat că orice sprijin suplimentar ar necesita rectificarea legii bugetului, ceea ce un guvern interimat nu poate face.

Protestul fermierilor în fața Parlamentului, 18 decembrie 2020.
Protestul fermierilor în fața Parlamentului, 18 decembrie 2020.

Ciocoi a atras însă atenția că subdezvoltarea pieței asigurărilor este o altă problemă centrală a agriculturii din R. Moldova, unde spre deosebire de Occident, fermierii nu sunt asigurați împotriva riscurilor iminente, cum sunt seceta sau inundațiile.

Cât privește problema angajaților de la Căile Ferate din Moldova, care au protestat joi la Chișinău cerând plata salariilor restante, premierul interimar a spus că guvernul nu poate interveni pentru că CFM este o întreprindere de stat în autogestiune.

El a pus întreaga responsabilitate pentru criza financiară profundă în care se află întreprinderea pe „managementul dezastros”, actual și trecut. Compania are datorii de circa 600 de milioane de lei, a reamintit Ciocoi iar problema nu poate fi rezolvată decât printr-o „reformă a managementului”.

În jur de 50 de lucrători feroviari din mai multe zone ale ţării au protestat joi în faţa Parlamentului şi Președinției, cerând demisia actualei conduceri a întreprinderii de stat Calea Ferată, care nu le mai achită salariile din noiembrie anul trecut.

Președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, spune că problemele financiare cu care se confruntă întreprinderea, inclusiv datoriile salariale, datează de mai mulţi ani, iar pe fundalul crizei economice generate de pandemie s-au acutizat. Zaporojan mai afirmă că peste 6 mii de angajați nu și-a văzut banii câștigați din noiembrie, iar datoriile salariale pentru câteva luni se ridică la 100 de milioane de lei. Feroviarii protestează de câteva luni înaintând demersuri la mai multe instituţii responsabile, dar deocamdată au obținut doar promisiuni că revendicările lor vor fi soluționate, mai precizează Ion Zaporojan.

A.Ciocoi: „Guvernul are aproape 600 de milioane de lei pentru vaccinuri”

Aureliu Ciocoi: „Tulpina cu care ne confruntăm e foarte agresivă, sunt necesare acțiuni radicale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:53:50 0:00

Premierul interimar Aureliu Ciocoi crede că R. Moldova, confruntată cu o creștere rapidă a numărului de noi infectări cu coronavirus, are nevoie de cel puțin „o săptămână, două” de „lockdown”, de izolare acasă. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, premierul a argumentat: „Trebuie instituite măsuri speciale de securitate sanitare. Sau înăsprim dur controlul pentru măsurile existente sau ajungem la impunerea de noi măsuri.”

Totodată, premierul interimar a declarat că ar fi necesară decretarea „stării de urgență” în sănătate, ceea ce ar permite guvernului interimar să facă achiziții publice, facilitând cumpărarea de vaccinuri. „Avem aproape 600 de milioane de lei, bani de la guvern și asistență externă, pentru achiziționarea directă de vaccinuri anti Covid-19” a mai spus Aureliu Ciocoi în interviul cu Europa Liberă.

El a criticat și discuția aprinsă care loc mai ales în lumea politică privind vaccinul rusesc anti Covid-19, Sputnik, afirmând că în situația actuală, critică, „este cinică politizarea vaccinurilor”. El a precizat că pentru moment, numai o firmă particulară a cerut aprobarea vaccinului rusesc în R. Moldova – ceea ce s-a întâmplat vinerea trecută. Numai aceste doze, dacă vor fi cumpărare de o firmă privată, ar putea fi distribuite „contra cost”. Tot ceea ce se cumpără din banii statului, a asigurat Ciocoi, se va distribui gratuit.

Între timp, la Chișinău a sosit și primul lot de vaccinuri anti Covid-19, obținute de R. Moldova tot ca donație, prin platforma COVAX a OMS. Este vorba de 14.400 de doze, care se adaugă celor 21.600 donate deja de România, în ambele cazuri vaccinurile AstraZeneca.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a precizat, în interviul de joi cu Europa Liberă că guvernul a demarat deja procedura de achiziționare directă de vaccinuri, în primul rând tot prin platforma COVAX, în condiții financiare avantajoase.

Guvernul trebuie să cumpere vaccinurile pentru a acoperi vaccinarea a 30% din populație, restul de 20% este din donații.

Ajutoarele acordate de România, inclusiv vaccinuri, sunt destinate și regiunii transnistrene

Ambasada României la Chișinău a spus că ajutoarele oferite R. Moldova pentru lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv vaccinuri, sunt destinate și regiunii transnistrene. Citând date ale ministerului moldovean al sănătății, ambasada a informat într-o postare pe Facebook că regiunii transnistrene i-au fost repartizate între altele 1 810 doze de vaccin AstraZeneca, măști, combinezoane, mănuși și încălțăminte de protecție, dar că aceste donații nu au fost ridicate din depozitele specializate din Chișinău. Ambasada României spune că a făcut precizările „ca urmare a unor informații controversate vehiculate în data de 4 martie 2021”. Ceva mai devreme, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski declarase că cele 1 810 doze de vaccin au fost donate regiunii de Organizația Mondială a Sănătății și că vor ajunge la destinație în „timpul apropiat”. Regiunea transnistreană nu a primit deocamdată alte vaccinuri, dar Krasnoselski spune că așteaptă zeci de mii de doze de vaccin rusesc.

În Armenia, negocierile opoziției cu premierul Pașinian pentru alegeri anticipate au eșuat

Reprezentanți ai opoziției cerând demisia prim-ministrului Nikol Pașinian, Erevan, 3 martie 2021

În Armenia, liderul unei fracțiuni parlamentare a opoziției a declarat că o rundă de convorbiri cu premierul Nikol Pașinian pentru organizarea de alegeri parlamentare a eșuat. Anunțul a fost făcut de Edmond Marukian, liderul fracțiunii Armenia Luminată. Confruntat cu o criză acută și cereri de a demisiona care i-au fost adresate de armată, premierul Pașinian spune că este gata să accepte solicitarea opoziției de a se convoca alegeri anticipate, doar dacă rivalii săi acceptă unele condiții. Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției iar tensiunile sunt ridicate. Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.

COVID 19: Un nou record al numărului de infectări în R. Moldova - 1 800 în ultimele 24 de ore

Spitalul de Urgență din Chișinău

Un număr record de 1 800 de cazuri de infectare cu COVID-19 a fost înregistrat în R. Moldova joi, 4 martie. A fost confirmată pozitiv o persoană la fiecare 2,6 teste. Încă 23 de bolnavi au decedat, inclusiv un medic. Virusul a răpus în total 4 049 de oameni în R. Moldova, inclusiv 92 de lucrători medicali. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 191 197.

Primul lot de vaccinuri acordat prin intermediul platformei COVAX este așteptat să ajungă diseară la Chișinău

Primul lot de vaccinuri AstraZeneca donat de România a venit pe 27 februarie

Autoritățile moldovene spun că primul lot de vaccinuri împotriva COVID-19 acordat Republicii Moldova prin intermediul platformei COVAX este așteptat în seara de joi, 4 martie. Avionul cu vaccinuri urmează a fi întâmpinat pe Aeroportul Internațional Chișinău de președinta Maia Sandu, alți oficiali moldoveni și membri ai corpului diplomatic. Cele peste 14 400 de doze de vaccin AstraZeneca se vor adăuga primelor 21 600 de doze donate de România, care au făcut posibil startul campaniei de imunizare în R. Moldova, pe 2 martie. COVAX este o platformă creată la începutul pandemiei de Alianța Vaccinurilor GAVI a Fundației lui Bill și Melinda Gates, de o altă organizație fondată de filantrop, este sprijinită de Organizația Mondială a Sănătății și de guvernele unor țări bogate pentru a ajuta țările care nu pot procura vaccinuri cu forțe proprii. În a doua jumătate a lunii martie, COVAX urmează să trimită în R. Moldova și primele doze de vaccin Pfizer/BioNTech.

Germania a aprobat folosirea vaccinului AstraZeneca în cazul persoanelor de peste 65 de ani

Vaccinul AstaZeneca

Germania a aprobat folosirea vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19 pentru imunizarea persoanelor de peste 65 de ani, după un refuz inițial, din luna ianuarie, de a aproba preparatul pentru această categorie de vârstă. Ministrul sănătății, Jens Spahn, a spus că este o știre bună și că administrarea vaccinului poate începe pentru adulții de toate vârstele. Germania a primit până acum aproape 3,2 milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de firma suedezo-britanică în colaborare cu Universitatea Oxford, dar au fost administrate numai o cincime. Accelerarea procesului de vaccinare, după un start lent, reprezintă un element-cheie al unui nou plan german pentru pregătirea țării de relaxarea restricțiilor antiepidemice, care au fost înăsprite continuu începând din luna noiembrie. De la sfârșitul lunii decembrie, când a început campania de vaccinare, și până în martie doar 5,5% din populația țării a primit cel puțin prima doză de vaccin.

Șapte oameni au fost înjunghiați în Suedia, poliția încadrând fapta în „tentativă de omor”

Mașini ale poliției în orașul Vetlanda, din sudul Suediei. 3 martie 2021

Autoritățile din Suedia spun că poliția a încadrat drept „tentativă de omor” înjunghierea a șapte oameni într-un mic oraș din sudul țării, iar unitatea procuraturii care se ocupă de cazurile de terorism a estimat că nu este necesar să preia acest caz. Trei dintre persoanele înjunghiate în centrul orașului Vetlanda pe 3 martie se află în stare gravă. Presa suedeză a relatat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 20 de ani de origine afgană, care a intrat în țară în 2018. Suspectul a fost internat la spital după ce a fost împușcat în picior de către poliție. În ultimii 10 ani, în Suedia au avut loc două atacuri teroriste, inclusiv unul soldat cu victime, în care un simpatizant uzbec al grupării extremiste Statul Islamic a ucis cu camionul cinci oameni, în 2017, în capitala Stockholm.

CC admite parțial sesizarea președintei Maia Sandu referitoare la remanierea guvernului

Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea președintei Maia Sandu cu privire la dreptul șefului statului și al primului ministru interimar în condițiile unui guvern demisionar de a efectua remanieri de cadre. Instanța a spus că guvernul al cărui mandat a încetat în urma demisiei poate numi, sau propune numiri de persoane în funcții de demnitate publică, altele decât de miniștri, pe o perioadă determinată, până când numirile sunt confirmate de următorul guvern cu puteri depline. Dar instanța nu a admis întreaga sesizare a președintei Sandu, care a spus că fostul guvern a demisionat premeditat la începutul propriul ei mandat prezidențial, pentru a bloca activitatea instituțiilor statului. CC a lăsat în vigoare articolele care interzic guvernului interimar să demită demnitari publici, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-și îndeplini atribuțiile. Guvernul interimar nu va putea încheia nici tratate internaționale, a mai spus instanța.

Parlamentul adoptă sporuri salariale pentru persoanele implicate în combaterea pandemiilor

Parlamentul a adoptat, joi, în lectură finală sporuri salariale pentru lucrătorii medicali și alți angajați ai instituțiilor implicate în combaterea pandemiilor, care sunt supuși unor riscuri mari. Amendamentele au fost propuse de deputatul Platformei DA, Liviu Vovc. Ele prevăd că mărimea concretă a sporurilor este stabilită de guvern în funcție de gradul de dificultate al muncii prestate și de cel de nocivitate. Tot guvernul trebuie să aprobe lista lucrărilor și locurilor de muncă cu risc sporit. Salariile din sistemului medical au fost majorate cu 70 la sută, anul trecut, din cauza pandemiei de coronavirus. Lucrătorii medicali și alți angajați din prima linie a luptei cu pandemia mai primesc o indemnizație unică în valoare de 16 mii de lei, dacă se infectează cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. 91 de lucrători medicali au decedat până pe 3 martie în urma îmbolnăvirii de COVID-19.

Departamentul de stat SUA, îngrijorat de eforturile guvernului rus de a împiedica libertatea de exprimare

Departamentul de stat al Statelor Unite și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de ceea ce a numit eforturi ale guvernului rus de a „împiedica exercitarea libertății de exprimare”. Purtătorul de cuvânt Ned Price a făcut declarația după ce o judecătorie din Moscova a respins, pe 3 martie, cinci apeluri depuse de Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (REL/RL) împotriva unor amenzi care i-au fost aplicate companiei pentru încălcarea controversatei legi rusești a „agenților străini”. „Suntem îngrijorați de respingerea apelurilor (...). Aceste legi reprezintă un nou efort clar de a împiedica activitatea redacțiilor RFE/RL (...) și a le împiedica să aducă poporului rus știri reale și obiective”, a spus Price, promițând sprijin pentru prezența presei independente și a celei internaționale în Rusia. REL/RL a fost amendată pentru că nu și-a marcat materialele scrise și difuzate în eter în conformitate cu reguli noi stabilite de Roskomnadzor, agenția rusă de supraveghere a comunicațiilor. „Considerăm regulile de autoetichetare ale Roskomnadzor (...) ca pe un asalt sprijinit de stat asupra libertății presei care violează Constituția rusă și legea rusească a presei”, a spus și președintele REL/RL, Jamie Fly, într-o reacție la verdict, adăugând că nu acceptă decizia instanței rusești.

ONU critică „reprimarea nemiloasă” a protestelor din Myanmar

Proteste împotriva loviturii de stat din Myanmar

Națiunile Unite au criticat „reprimarea nemiloasă” a protestelor din Myanmar față de față de lovitura de stat militară de pe 1 februarie, spunând că cel puțin 54 de oameni au fost uciși de atunci, iar peste 1 700 au fost arestați. Declarația a fost făcută pe 4 martie de înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, în timp ce protestatarii au ieșit din nou în stradă în mai multe orașe din țara Asiei de sud est, în ciuda faptului că autoritățile au deschis focul cu o zi mai devreme. Cel puțin 38 de oameni au fost uciși pe 3 martie. „Armata „trebuie să înceteze uciderea și întemnițarea protestatarilor”, a cerut Bachelet într-o declarație. Prin lovitura de stat din 1 februarie, armata a pus capăt experimentului de aproape un deceniu pentru introducerea democrației în Myanmar.

Protestul feroviarilor la Parlament și Președinție

Angajații întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” au protestat joi în fața Parlamentului și Președinției, cerând să li se achite salariile pentru ultimele patru luni.

Ei spun că sunt nevoiți să ia credite pentru a-și întreține familiile. Reprezentanții comisiei parlamentare speciale de anchetă cu care feroviarii au discutat joi au anunțat că săptămâna viitoare va fi audiat directorul întreprinderii în legătură cu situația de la CFM.

Totodată, Președinția anunță că subiectul va fi abordat la următoarea ședință a Consiliului Suprem de Securitate.

Protestul angajaților de la “Calea Ferată a Moldovei” a început în fața Parlamentului acolo unde s-au adunat în jur de 50 de lucrători feroviari din mai multe raioane. Acolo li s-au alăturat și reprezentanți din HoReCA.

Agenția europeană a Medicamentelor începe să analizeze vaccinul rusesc Sputnik V

Vaccinare cu Sputnik V la Sankt Petersburg, 24 februarie 2021.

Agenția europeană pentru Medicamente a început să analizeze dosarul de aprobare în Uniunea Europeană a vaccinului anti Covid-19 „Sputnik V”, dezvoltat de Institutul Gamaleya de la Moscova dar comercializarea acestui pe piața europeană va depinde de calitatea și cantitatea informațiilor furnizate de producător. Dosarul a fost înaintat de firma farmaceutică germană R-Pharma Germany GmbH.

Într-o declarație de presă a Agenției europene de Medicamente se arată că se va analiza în ce măsură vaccinul rusesc corespunde standardelor de siguranță, eficacitate și calitate ale UE. Agenția precizează că în baza procesului de evaluarea se va putea înainta o cerere formală de comercializare pe piața europeană. Aprobarea ar putea fi acordată „mai repede decât normal” dacă s-au strâns informații suficiente în cursul evaluării.

Parlamentul reunit în plen discută scumpirile la carburanți

Parlamentul, reunit în plen, discută ultimele scumpiri la carburanți și ar putea examina săptămâna viitoare un proiect de modificare a Metodologiei de calcul al prețurilor produselor petroliere.

Potrivit inițiativei deputatului independent Alexandr Oleinic, Metodologia de calculare și de aplicare a prețurilor va fi efectuată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Proiectul a fost înregistrat încă în ianuarie 2020, dar a fost readus pe agenda parlamentară în contextul ultimelor scumpiri de carburanți de la începutul acestui an.

CC examinează cererea președintei de extindere a prerogativelor guvernului interimar

Curtea Constituționala examinează sesizarea depusă de președinta Maia Sandu care consider neconstituționale prevederile ce limitează șeful statului și Guvernul demisionar în exercitarea unor atribuții. Este vorba de efectuarea de remanieri de cadre în cazuri excepționale și de dreptul guvernului demisionar de a semna tratate internaționale, în anumite condiții.

Președinta mai spune că situația fără precedent, creată intenționat de fosta guvernare, cu scopul de a face statul și mai slab, și mai vulnerabil, în plină criză pandemică și economică, poate fi soluționată prin expunerea opiniei Curții Constituționale.

Primul semn de viață dat de Alexei Navalnîi din închisoare

Protest în sprijinul lui Alexei Navalnăi, Sankt Petersburg, 31 ianuarie 2021.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a trimis primul mesaj de când a fost transferat, la sfârșitului lui februarie, în colonia penitenciară din regiunea Vladimir, situată la nord-est de Moscova. Navalnîi a postat un mesaj pe Instagram în care spune că este în penitenciarul 3 din Kolchugîno, că se simte bine și că se înțelege cu ceilalți deținuți. Este prima informație clară despre locul unde este deținut Navalnîi și starea sănătății sale.

Se relatase că a fost transferat de la Moscova în colonia penitenciară Pokrov, la 100 de kilometri est de Moscova, considerată cea mai dură de acest fel din Europa. Administrația rusă a penitenciarelor refuzase că confirme locul unde își va ispăși Navalnîi cei doi ani și jumătate de detenție la care a fost condamnat în ianuarie, la întoarcerea din Germania, pentru încălcarea condițiilor unei sentințe cu suspendare din 2014. Navalnîi susține că dosarul din 2014 pentru fraudă fiscală a fost întocmit la comandă politică.

Navalnîi fusese cinci luni în Germania, pentru tratament, după ce în august 2020, în Siberia a fost ținta unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok.

Cel puțin 38 de persoane ucise în ultime proteste din Myanmar

Protestatari împotriva puciului militar confruntați cu reacția brutală a forțelor de ordine, Myanmar, 3 februarie 2021

Cel puțin 38 de persoane au fost ucise în Myanmar, în ultimele ciocniri dintre forțele de ordine și participanții la protestele împotriva loviturii de stat militare de la 1 februarie. Emisara specială ONU, Christine Schraner a descris evenimentele de miercuri drept „cea mai sângeroasă zi a protestelor”. Poliția a folosit gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și la sfârși muniție de război pentru a dispersa mulțimea protestatarilor, au relatat martori oculari.

Pe 1 februarie, armata – invocând fraudarea alegerilor generale din noiembrie 2020 – au înlăturat guvernul, au reținut-o pe lidera de facto a țării, Aung San Suu Kyi și alți membri ai partidului ei. Sute de persoane au fost reținute de atunci, inclusiv 6 jurnaliști.

Lovitura militară a fost criticată vehement pe scena politică internațională, începând cu Statele Unite iar țările occidentale au impus o serie de sancțiuni împotriva liderilor militari ai țării. Administrația Biden a amenințat cu noi sancțiuni iar UE a declarat că intervenția brutală a poliției împotriva protestatarilor reprezintă o încălcare clară a drepturilor omului.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG