Profesorul Radu Carp compară pe site-ul Contributors.ro circumstanțele în care s-ar putea reunifica Irlanda, după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cu șansele unirii Republicii Moldova cu România. La o privire mai atentă, rezultă că e doar de urmărit cazul Irlandei, pentru că pentru situația Moldova-România e drum lung de parcurs.
Mai întâi, ar trebui ca Republica Moldova să rezolve problema Transnistriei, și anume dându-i autonomie. Apoi, ar fi nevoie de referendumuri și în România (care ar putea acționa și prin modificarea Constituției), și în Republica Moldova. Asta presupune ca „cei din Republica Moldova să realizeze la un moment dat, într-o criză majoră, că apartenenţa la UE a devenit singura soluţie şi nu există alternativă, iar singura modalitate de a face parte imediat din UE a rămas reunificarea cu România”. Radu Carp arată că diferențele de nivel de trai dintre România și Republica Moldova sunt mari, dar nu mai mari decât cele care au existat între cele două Germanii înainte de reunificare.
Apartenenţa la UE a devenit singura soluţie şi nu există alternativă...
Primele reacții după ce Curtea Constituțională a României a decis că da, există conflict constituțional între președinte și Parlament în ceea ce privește desemnarea candidatului la postul de premier. Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu vorbește pentru Aktual24 despre o„ decizie scandaloasă”, luată de Valer Dorneanu președintele CCR și, spune Lăzăroiu, „omul lui Putin”. Interpretarea lui Lăzăroiu este că de acum președintele a mai pierdut o prerogativă: să desemneze pe cine crede ca viitor premier. Va trebui să se supună dorinței partidelor care se prezintă la consultări cu simpla promisiune a unei majorități parlamentare.
Mai sec, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zăgrean, declară tot pentru Aktual24 că Iohannis trebuie să desemneze pe altcineva în locul lui Ludovic Orban și să se reia procedura. Dar asta nu împiedica organizarea de alegeri anticipate, așa că s-ar ca PSD să se bucure prea devreme.
De dimineață, Ioana Ene-Dogioiu postase pe Ziare.com o analiză în care prezenta cele trei verdicte posibile ale CCR: cel favorabil puterii actuale: respingerea sesizării întrucât nu se poate invoca existența unui blocaj. La extrema cealaltă: „admiterea sesizării. (...) îndiguirea președintelui (...) a fost direcția în care a mers constant majoritatea CCR în ultimii ani, scrie Ioana Ene.
Un risc pe care nu cred că președintele ar fi trebuit să și-l asume...
A ajunge la obligarea președintelui să execute ca notarul dispozițiile unei majorități parlamentare conjuncturale, neverificate în Parlament, ar fi un rezultat extrem de grav pe termen foarte lung, un risc pe care nu cred că președintele ar fi trebuit să și-l asume pentru miza conjuncturală a unor alegeri anticipate”. Jurnalista vedea însă și o a treia variantă, una oarecum „rabinică”: președintele să fie obligat să desemneze pe altcineva, dar în baza prevederilor Constituției, fără să fie acceptată ca admisibilă sesizarea celor de la PSD, deci existența unui conflict constituțional.
Mircea Morariu scrie pe blogurile Adevărul că toată săptămâna trecută PNL a luat numai decizii dezastruoase, pe baza unor calcule naive. I se pare limpede că nu vor fi niciun fel de alegeri anticipate.
