Parlamentul R. Moldova a votat în lectură finală, la 31 iulie 2024, o serie de modificări legislative privind noțiunile ce țin de violența în familie, inclusiv cea de „femicid” [omorul intenționat al femeii]. Acestea au intrat în vigoare de la 15 august. Promovarea modificărilor și convingerea legislatorilor asupra necesității recunoașterii femicidului la nivel legislativ a durat aproape șase ani, afirmă în podcastul „În esență...” Angelina Zaporojan-Pîrgari.
În ultimii doi ani, potrivit datelor oficiale, 45 de femei și-au pierdut viața urmare a cazurilor de violență: 24 – în 2022 și 21 – în 2023. Cu vătămări grave s-au ales 45 de femei (în 2022) și 37 (în 2023).
Cale lungă până la incriminarea femicidului
Invitata podcastului a explicat că recentele modificări operate în legislație țin de recunoașterea femicidului ca „cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor” și că e vorba de un început al unui proces mai lung, care ar avea ca țintă incriminarea femicidului prin prevederi care ar urma să fie introduse în Codul Penal.
„Ne-am propus să facem un studiu pe tema femicidului și nu doar [...] Este nevoie de o înțelegere a elementelor constitutive, dar și a protocoalelor de investigare a cazurilor, a tuturor detaliilor, pentru a putea aduce în justiție și judeca asemenea cazuri”, spune Angelina Zaporojan-Pîrgari.
La nivel european, femicidul este incriminat în cinci țări: Malta, Cipru, Macedonia de Nord, Croația și Belgia.
După realizarea studiului, CDF urmează să elaboreze „un pachet complex de modificări.” Invitata podcastului admite că procesul ar putea dura câțiva ani, dar că acest parcurs poate fi scurtat dacă va exista „voință politică și sprijin.”
Tragedia care a accelerat recunoașterea femicidului
Angelina Zaporojan-Pîrgari susține în podcast că uciderea, în luna aprilie, a Anei Maria, o tânără femeie de 19 ani, însărcinată în luna a șasea, a fost un „catalizator” în procesul de recunoaștere a femicidului în legislația moldoveană.
Bărbatul învinuit că a omorât-o cu deosebită cruzime pe Ana Maria, pe care a răpit-o dintr-o stație auto din orașul Orhei și violat-o, a fost trimis, în luna august, pe banca acuzaților, potrivit Procuraturii Generale. Inculpatul ar putea fi condamnat la 15 ani, 20 de ani de închisoare sau la detenție pe viață.
În prezent, Comisia de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie sau cu vătămări grave a integrității corporale a victimelor [cunoscută cu denumirea scurtă Comisia de letalitate] este un mecanism de monitorizare a tuturor cazurilor de violență înregistrate. Din Comisie fac parte reprezentanți ai mai multor ministere și instituții de stat, precum și reprezentanți ai societății civile.
De ce „blajinii” moldoveni sunt violenți?
Întrebată care poate fi explicația că unele crime sunt comise cu o cruzime deosebită, chiar dacă despre moldoveni, din punct de vedere societal, se crede că „este un popor blajin”, invitata podcastului afirmă că „violența este un comportament care e învățat din copilărie, din familie, din societate”. În plus, în societatea moldoveană mai persistă o serie de stereotipuri despre femei („femeia nebătută e ca și casa nemăturată”; „bătaia este ruptă din rai”...) E la fel, de altminteri, ca și răbdarea unor femei de a suporta actele de violență la care sunt supuse. Victimele, spune directoarea executivă a CDF, au împrumutat această „răbdare” de la mamele lor, iar altele speră că „el se va schimba” – asta chiar dacă soții au și peste 70 de ani.
„Geografia” violenței împotriva femeilor
Cât despre percepția femicidului în zonele rurale și urbane, invitata podcastului spune că, deși actele de violență predomină în zonele rurale, acestea sunt în creștere și în orașe. „Chișinăul, la fel, este campion la numărul de acte de violență împotriva femeilor”, susține Angelina Zaporojan-Pîrgari.
Un raport al CDF arată că cele mai multe cazuri de violență domestică sunt înregistrate în orașul Chișinău, raioanele Ialoveni, Strășeni, Orhei, Nisporeni, Ștefan Vodă și Cahul.
Un studiu realizat anterior de OSCE arată că circa 70% dintre femeile din R. Moldova suferă de o formă de violență pe parcursul vieții.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Femicidul, explicat în cuvinte simple. Care e diferența dintre femicid și omucidere?
- Cum sunt pedepsite cazurile de violență, inclusiv cazurile soldate cu decesul victimei?
- Cine și cum poate despăgubi victimele colaterale ale femicidului. Ce face statul mai exact în aceste cazuri? Își asumă rolul numai de statistician sau ar trebui să se implice cumva în ajutorarea victimelor colaterale?
- „Contabilizarea” actelor de violență – coincid oare statisticile societății civile și ale autorităților? Nevoia de un sistem informațional integrat care ar prezenta un tablou complet al fenomenului violenței în R. Moldova.
- Care e cea mai vârstnică victimă a actelor de violență și care e victima cu cea mai fragedă vârstă? Portretele sociale ale agresorilor și victimelor.
- Care e cel mai bun și eficient remediu împotriva violenței?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
