Președintele CNOS spune că pentru țară reprezintă deja un succes câștigarea cotei de participare la Jocurile Olimpice.
La Paris, 26 de sportivi moldoveni vor evolua în zece discipline sportive.
Șapte sportivi moldoveni vor evolua la lupte; cinci la atletism; câte trei la caiac-canoe și la judo. Câte doi sportivi moldoveni vor evolua la natație și la tir cu arcul. Câte un sportiv va evolua la haltere, tenis de masă și tir. În premieră, R. Moldova va avea un sportiv la echitație (hipism).
Șanse de a lua medalii și înscrie rezultate bune
Întrebat care sunt disciplinele dătătoare de speranțe de podium, Nicolae Juravschi a menționat luptele, judo și caiac canoe.
Șeful CNOS admite însă că tinerii sportivi, care participă pentru prima oară la Olimpiadă, ar putea înscrie și ei rezultate bune, chiar dacă nu e vorba neapărat de medalii.
Cu referire la participarea unor sportivi moldoveni în loturi olimpice ale altor țări, Nicolae Juravschi a menționat că e un proces firesc și reprezintă un drept al lor. Migrarea sportivilor în alte state au ca motiv aspectele financiare și condițiile precare de pregătire în R. Moldova. „Când ei erau aici, noi practic nu avem posibilitate financiară ca să-i menținem”, afirmă șeful CNOS.
Delegația moldoveană la Jocurile Olimpice de la Paris este formată din 70 de persoane. Ținutele vestimentare oficiale sunt formate din pantaloni în stil casual, cămașă și sacou pe care este aplicat logoul autorității olimpice și inscripția „Team Moldova” (Echipa Moldovei). Ele au fost elaborate și produse de For Men Su Misura – o companie cu capital francez din Botoșani (România). Confecționarea vestimentației a costat aproximativ 35 de mii de euro – fonduri modeste, conform responsabililor de la Comitetul Olimpic. Bugetul pentru participarea R. Moldova la competiția de la Paris e de circa 3 milioane de lei.
Moldova oferă o „remunerare foarte valoroasă”
Vorbind despre premiile pe care statul s-a angajat să le ofere în cazul succeselor la Paris, Nicolae Juravschi a apreciat că R. Moldova este acum „o țară cu remunerare foarte valoroasă”.
În cazul obținerii medaliilor de aur, olimpicii moldoveni vor fi premiaţi cu câte 3 milioane de lei (~170 mii USD) fiecare. Argintul va fi recompensat cu câte 2,6 milioane de lei (~147 mii USD), iar cei care vor lua bronzul - cu câte 2 milioane de lei (~113 mii USD), a stabilit Guvernul. Cei care se vor plasa pe locurile 4-8, vor primi premii bănești cu valoarea cuprinsă între 200 de mii și 600 de mii de lei (~11-34 mii USD). În România, de exemplu, un medaliat cu aur este recompensat cu 125 mii USD, cu 60 mii USD pentru argint și cu 35 mii USD pentru bronz.
R. Moldova participă la Jocurile Olimpice de Vară începând cu anul 1992. În perioada URSS, sportivii moldoveni făceau parte din lotul olimpic sovietic. În toți acești ani, sportivii moldoveni au obținut peste 20 de medalii, inclusiv de aur și argint.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Care e nivelul de pregătire a sportivilor din R. Moldova pentru Olimpiada de la Paris în raport cu alte competiții de acest fel?
- Ce buget e alocat pentru participarea sportivilor și a delegației R. Moldova la Olimpiadă?
- De ce numărul sportivilor moldoveni și al disciplinelor la care e evoluează se menține, practic, constant în ultimii ani?
- Ce îi determină pe sportivii moldoveni să evolueze sub drapelul unei țări străine și nu sub tricolorul Republicii Moldova?
- Ce senzații trăiește un sportiv atunci când urcă pe podium? Ce a făcut Nicolae Juravschi cu recompensa financiară oferită de stat pentru aurul obținut la Olimpiada din 1988 și argintul din 1996?
- Cum au ajuns sportivii moldoveni să participe, în iunie, la Jocurile BRICS, o „versiune rusă” a Jocurilor Olimpice? Ce proceduri obligatorii se aplică pentru ca un sportiv să ajungă la competiții în străinătate? Cât de politizat a devenit sportul la nivel global?
- Ce spune președintele CNOS despre felul în care statul sprijină dezvoltarea sportului moldovenesc.
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
