Linkuri accesibilitate

„Polexit”, sughițul lui Bolsonaro și un primejdios joc cu Constituția


Manifestație la Varșovia împotriva noilor legi ale guvernului conservator care restrâng dreptul la avort.

In Spania, guvernul socialist al lui Pedro Sánchez caută să câștige timp pentru a găsi o strategie de comunicare, după ce Curtea Supremă a decis că unele dintre măsurile de carantină nu au fost constituționale. Astfel, El Pais scrie astăzi că mesajul guvernului este că prin acele măsuri s-au salvat 450.000 de vieți. De altfel, continuă El Pais, Curtea Supremă însăși s-a arătat foarte divizată, verdictul primind șase voturi contra cinci împotrivă.

Sánchez în knockout după ce carantina a fost declarată ilegală, sună titlul din El Mundo, cotidian conservator și critic permanent al guvernului. În acest timp, chiar și în Franța, Libération explică astăzi cum a dus criza sanitară la întărirea și stimularea supravegherii în masă.

În schimb, în Catalonia, autoritățile locale tocmai au anunțat noi măsuri de izolare pentru șase milioane de persoane, regiunea confruntându-se acum cu un al cincilea val. Principalul cotidian din Barcelona, La Vanguardia, detaliază noile-vechi măsuri, care includ interdicția de a ieși în timpul nopții.

„Polexit” pleoștit

Tot El Pais menționează un alt conflict cu judecătorii Curții Constituționale, de astă dată în Polonia, unde judecătorii au decis că Varșovia poate respinge deciziile justiției europene, deoarece, spun magistrații locali, dreptul național primează asupra celui comunitar al UE.

La Varșovia, Gazeta Wyborcza, cotidian etern de opoziție, explică în detaliu care sunt acum opțiunile instituțiilor UE, în cazul în care Polonia va refuza pur și simplu să accepte unele decizii europene.

“Un pas decisive spre un Polexit legal”, a scris într-un tweet constituționalistul Wojciech Sadurski. Ministrul polonez al justiției Zbigniew Ziobro, omul aflat în spatele măsurilor de aducere a justiției sub controlul guvernului în Polonia, a aplaudat însă verdictul Curții Constituționale: “Normalitatea a învins asupra încercărilor de control politic al instituțiilor UE în legislația poloneză”, a scris el într-un tweet.

Polonia se află oricum – ca și Ungaria – supusă aplicării Articolului 7 din dreptul comunitar, articol niciodată aplicat, care prevede suspendarea dreptului de vot al unei țări membre în UE în care s-ar constatat că nu se respectă regulile elementare ale statului de drept.

Deocamdată, Polonia va primi astăzi o scrisoare de avertisment din partea Comisiei pentru „lipsa de cooperare” a guvernului în chestiunea acelor localități poloneze care încă din 2019 s-au declarat „zone libere de LGBT” (“LGBT-ideology free zones”), ceea ce încalcă flagrant dreptul comunitar.

Platforma Politico analizează în ce măsură s-ar profila acum riscul unui “Polexit”, al unei tentative a Poloniei de a ieși din UE, după modelul Marii Britanii.

Cântecul de lebădă al lui Merkel

Washington Post scrie în această dimineață despre „cântecul de lebădă al Angelei Merkel”, aflată în capitala SUA pentru a se întâlni astăzi cu Joe Biden, după ce ea s-a tot întâlnit cu președinți americani vreme de trei administrații, în acești 16 ani în care a dominat politica Germaniei (și a Europei).

Scrie Washinton Post: “întrebarea nu este ce se întâmplă azi, ci ce se va întâmpla după aceea. Nici germanii și nici americanii nu au un răspuns.” Cotidianul din capitala SUA trece în revistă relațiile Angelei Merkel cu ultimii trei președinți americani, inclusiv cu Barack Obama în a cărui administrație a izbucnit scandalul în care s-a dovedit că serviciile secrete ale SUA spionaseră telefonul cancelarei germane.

Pe Biden, Merkel îl conoaște chiar de atunci, când el era vicepreședintele lui Obama. Cum o scrie la Londra Constanze Stelzenmüller, de la Brookings Institution, intr-un comentariu în Financial Times, vizita lui Merkel la Washington este “o încheiere, dar și confirmarea unui succes.”

Rămân însă în continuare mari subiecte de dispută transatlantică. Cum o scrie in Foreign Policy Thorsten Benner, co-fondator al Global Public Policy Institute din Berlin, Merkel este “o nemesis pentru Joe Biden în chestiunea politicii și atitudinii față de China.” El mai spune: “Faptul că lumea liberă se află prinsă într-o confruntare cu China autoritară este unul din puținele lucruri asupra cărora și republicanii și democrații sunt de acord. Merkel a ales însă să nu ia în seamă acest consens bipartit.”

Scandal "verde" în Comisia UE

În acest timp, ieri Comisia Europeană a prezentat cel mai ambițios plan din lume de combatere a încălzirii planetare. Pachetul de propuneri caută să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% sub nivelul celor din 1990 în deceniul următor, ceea ce ar face din Europa “primul continent care va fi atins neutralitatea carbonică până în 2050.” UE îndeamnă acum SUA și alte națiuni mari să urmeze exemplul, însă criticile sunt numeroase.

Libération scrie că opoziția a fost foarte mare chiar în interiorul Comisiei Europene: planul, opera șefei Comisiei Ursula von der Leyen, a fost foarte criticat de figuri grele ale Comisiei, precum francezul Thierry Breton, care se ocupă de piața internă, italianul Paolo Gentiloni (socialist), însărcinat cu economia, spaniolul Josep Borrell (socialist), șeful diplomației UE, sau luxemburghezul Nicolas Schmit (socialist), care se ocupă de sectorul muncii.

Dar lovitura cea dură pentru von der Leyen a fost pierderea a doi dintre cei mai fideli sprijinitori ai săi, Membri ca și ea în PPE (Partidul popular european, conservatorii): vice-președintele Comisiei însărcinat cu economia, letonul Valdis Dombrovskis, niciodată până acum cunoscut pentru vreun curaj politic, dar mai ales comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, adevărata mână dreaptă a lui von der Leyen, austriacul Johannes Hahn. Ba mai mult, acesta a cerut un vot formal al comisarilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat de vreo 20 de ani, și s-a opus cu totul pachetului de măsuri ecologice restrictive. Toți comisarii care au fost împotrivă au cerut ca acest lucru să fie trecut nominal și formal în procèsul verbal, ceea ce iarăși este foarte rar… Ba chiar, răsculații au profitat de asta pentru a spune ieri în ședință comună tot răul pe care îl gândesc despre von der Leyen, metodele ei de lucru, centralizarea abuzivă a Comisiei și brutalitatea cu care își exercită autoritatea șeful ei de cabinet!

Cântecul sughițat al lui Bolsonaro

În sfârșit, în Brazilia, autoritarul președinte Jair Bolsonaro a trebuit să fie internat în spital, sub observație, după o criză de sughiț care durează de 11 zile. Asta în vreme ce spirala pandemiei în Brazilia – negată de președinte – se înrăutățește.

La Londra, The Guardian prezintă diferitele speculații în legătură cu sănătatea președintelui. Ar putea fi o ocluziune intestinală, relatează Rio Times. Chirurgul Antônio Luiz Macedo care îl operase pe Bolsonaro în urma unui atac cu cuțitul asupra lui în 2018 a fost adus să-l examineze și el e cel care a luat decizia să-l transporte la Sao Paulo, precizează la Gazeta Do Povo. “I-am vorbit la telefon, e încă puțin groggy din cauza endoscopiei, a zis că totul e bine și că e calm”, a spus fiul lui Bolsonaro, Flavio, care e și senator. Pentru Folha de Sao Paulo, situația actuală îi permite lui Bolsonaro să-și “reînvie figura de martir” în fața lui Lula, care îl depășește în sondaje pentru alegerile prezidențiale din 2022.

Cum o amintește The Guardian, mai bine de 535,000 de brazilieni, peste jumătate de milion, au fost omorâți de o maladie dspre care Bolsonaro le-a spus încă de la început concetățenilor că este ca ploaia și că va trece după ce mai toată lumea o s-o capete. Bolsonaro a numit atunci Covid-19 o „gripă mică”, una 'gripezinha').

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG