Linkuri accesibilitate

Ştiri

Polonia: guvernul pe punctul de a renunța la taxa „politică” pe mass-media

Polonia, protest în mass-media, 10 februarie 2021

În Polonia, guvernul conservator ar putea renunța la noua taxă „politică” impusă presei, după protestul de miercuri organizat de zeci de publicații și companii media private. Este opinia redactorului șef al publicației liberal-conservatoare „Rzeczpospolita” care a declarat că protestul pare să fi avut impactul sperat, pentru că „din fericire, spre deosebire de Ungaria vecină, aici, mediile publice, finanțate de stat, nu au decât zece la sută din public”.

Protestatari la Varșovia, în fața sediului televiziunii de stat cu pancarte pe care scrie „Libertatea presei”, Varșovia, Polonia, 10 februarie 2021.
Protestatari la Varșovia, în fața sediului televiziunii de stat cu pancarte pe care scrie „Libertatea presei”, Varșovia, Polonia, 10 februarie 2021.

Pe lângă o scrisoare deschisă de protest, ziarele și posturile private de televiziune au renunțat miercuri să mai publice articole sau să transmită emisiuni foarte populare. Înlocuite cu pagini și ecrane negre pe care se putea citi „Aici ar fi fost articolul sau programul pe care-l așteptați”.

Protestul a fost provocat de proiectul guvernului de a impune o taxă de 15% pe veniturile din publicitate, pentru a finanța sectorul de sănătate și a compensa pentru costurile provocate de pandemia de coronavirus.

Firmele private de media atrag însă atenția că această măsură va distruge piața media din Polonia, afectând companiile private, nu și pe cele publice, masiv finanțate de stat. Printre cele 42 de companii media care au protestat se numără cunoscuta publicație liberală „Gazeta Wyborczea” și o serie de companii străine între care Canal+ din Franța și concernul german Axel Springer.

În ultimii șase ani, Polonia a căzut de pe locul 18, pe locul 62 în analiza anuală a organizației Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei.

Vezi ultimele știri ale zilei

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge acuzațiile făcute de deputați PSRM

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge, într-un comunicat, declarațiile publice făcute astăzi de un grup de deputați, în cadrul unei conferințe de presă, în care au cerut din nou demisia mai multor conducători de instituții publice, inclusiv cea a Autorității Naționale de Integritate, invocând motivul numirii acestora în scopuri politice.

Potrivit comunicatului ANI, „conducerea Autorității a fost aleasă în urma unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice”.

Agenția susține că în urma unor acțiuni conforme cu misiunea instituției ea a devenit o țintă pentru unii și a început, ceea ce ANI considera a fi, „un val de atacuri și intimidări repetate”. „Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității.”

„Respingem cu fermitate aceste noi acuzații și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Iar mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”, se arată în comunicatul Agenției Naționale de Integritate, ca replică la declarațiile de astăzi ale Partidului Socialiștilor, care a anunțat că revine la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco îi acuză și el pe socialiști că „vor să schimbe șefi de instituții centrale puși de Plahotniuc cu oamenii lui Dodon și Șor”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute de socialiști care au cerut din nou demisia mai multor șefi de instituții din R. Moldova, printre care și conducerea ANI, BNM, ANRE, CA.

Washingtonul a aplicat sancțiuni în cazul a șapte oficiali ruși implicați în otrăvirea lui Navalnîi

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat sancțiuni coordonate împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii cu un agent neurotoxic și a condamnării la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, deoarece administrația președintelui Joe Biden urmărește să stabilească un curs „foarte diferit” al relațiilor cu Moscova, demonstrând totodată un front comun occidental împotriva „comportamentului inacceptabil” al Kremlinului.

Washingtonul a declarat astăzi că sancționează șapte înalți oficiali ruși după o evaluare a serviciilor de informații care a ajuns la concluzia „cu deplină încredere” că ofițeri din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia se află în spatele otrăvirii din august a activistului anti-corupție.

Anunțul a venit după cel al sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva a patru înalți oficiali. SUA au declarat că vor publica numele celor șapte persoane mai târziu în cursul zilei.

Oficialii administrației președintelui Joe Biden au declarat că Washingtonul impune și restricții la export pentru 14 părți implicate în producția biologică și chimică, inclusiv nouă entități comerciale din Rusia.

„Ne exercităm autoritatea de a trimite un semnal clar că utilizarea de către Rusia de arme chimice, care încalcă angajamentele sale internaționale privind drepturile omului, are consecințe grave”, a declarat un înalt oficial al administrației în cadrul unui briefing astăzi.

„Împărtășim opinia UE conform căreia Rusia se îndreaptă spre autoritarism”, a adăugat oficialul de rang înalt al administrației Biden.

Sancțiunile împotriva celor șapte indivizi ruși implică blocarea tuturor activelor și proprietăților deținute în Statele Unite și împiedică companiile și cetățenii americani să desfășoare afaceri cu persoanele și entitățile supuse sancțiunilor.

Un al doilea oficial înalt al SUA a declarat că Statele Unite vor întreprinde acțiuni suplimentare la o dată ulterioară împotriva Rusiei pentru atacurile cibernetice și alte presupuse activități rău intenționate ale Kremlinului.

Al doilea înalt oficial a spus că „tonul și substanța” relației administrației Biden cu Rusia vor fi „foarte diferite” față de administrația Trump, care a căutat relații bune cu Moscova și s-a abținut de la critici ferme la adresa Kremlinului.

Guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19

Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar al R. Moldova

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, afirmă că guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19 și va cumpăra acele vaccinuri care sunt omologate la nivel național și pe care le va găsi mai ieftin pe piața internațională. Agenția medicamentului a omologat vineri, 26 februarie, vaccinurile occidentale Astra Zeneca și Pfizer/BioNTech autorizate deja de Organizația Mondială a Sănătății, dar și un vaccin rusesc care nu a primit încă certificat de siguranță și eficiență de la OMS – Sputnik V.

În ce țări a fost aprobat vaccinul Sputnik V
În ce țări a fost aprobat vaccinul Sputnik V

Acest vaccin a fost însă aprobat de doua state europene – Ungaria și Slovacia – ceea ce a permis autorităților moldovene să-l omologheze pentru utilizare în R. Moldova fără a încălca legislația și practicile anterioare de înregistrare a altor vaccinuri, a mai precizat pentru Europa Liberă Aureliu Ciocoi. Șeful interimar al cabinetului de miniștri a mai spus că atunci când este vorba de donații, legislația R. Moldova admite intrarea în circuit a oricărui vaccin împotriva coronavirusului, înregistrarea internațională și națională fiind obligatorie doar în caz de achiziție, prin urmare Sputnik V poate fi primit și din donație, și prin achiziții publice.

Liderii Moldovei au depus flori la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău

Memorialul "Maica Îndurerată", în memoria celor decedați la Nistru în 1992

Liderii Moldovei au depus flori astăzi la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău de Ziua Memoriei și Recunoștinței. Președinta Maia Sandu și-a exprimat gratitudinea în fața veteranilor conflictului armat de la Nistru pentru apărarea integrității și independenței teritoriale a Republicii Moldova și în fața luptei care au dus-o. Maia Sandu a apreciat implicarea veteranilor în fiecare moment de răscruce din țară și a spus că în continuare contează pe ei.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că actualul guvern, dar și următorul, cu mandat deplin, vor depune tot efortul pentru a îndeplini revendicările veteranilor „în măsura posibilităților financiare care vor exista”.

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a menționat că conflictul armat din 1992 este, probabil, cel mai dureros episod din istoria Republicii Moldova

Dimineata veteranii s-au adunat in Piata Marii Adunări Naționale și au depus flori la Monumentul lui „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Constantin Covrig, administratorul Asociației „Forța Veteranilor” a spus că veteraii au luptat pentru drapel, imn, pentru independență. După care, au trebuit să lupte cu sărăcia, cu indiferența guvernărilor care s-au perindat una după alta.

Constantin Covrig, a spus că abia în acest an, statul și-a asumat asigurarea medicală a veteranilor. Dar multe alte revendicări au rămas fără răspuns. Veteranii solicită în continuare micșorarea vârstei de pensionare, bilete gratuite la sanatoriu. La fel, cer să fie votată de Parlament o „lege a veteranilor”.

SUA și UE ar putea lua măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie

Alexei Navalnîi, activist anticorupție, în boxa acuzării

Se așteaptă ca Statele Unite și Uniunea Europeană să ia măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie în legătură cu cazul liderului opoziției Alexei Navalnîi – în legătură cu otrăvirea acestuia cu un agent neurotoxic și cu arestarea sa. Rusia a anunțat că o astfel de acțiune din partea Occidentului va provoca „cu siguranță” un răspuns. Surse diplomatice europene au declarat, la 1 martie, că statele membre ale UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru înalți oficiali de justiție din Rusia implicați în recenta detenție a activistului anticorupție și critic al regimului de la Kremlin.

Două surse din administrația președintelui Joe Biden au fost citate de agenția Reuters și televiziunea CNN spunând că Statele Unite intenționează să ia măsuri împotriva Rusiei în legătură cu otrăvirea lui Navalnîi. Întrebat de RFE / RL despre anunțul iminent, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că nu va „da informații înainte despre potențiale acțiuni cu sancțiuni”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus astăzi că sancțiunile „nu își ating obiectivele”, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu siguranță la orice noi sancțiuni Occidentale. „Desigur, vom răspunde. Nimeni nu a anulat una dintre regulile diplomației - reciprocitatea", a declarat Lavrov într-o conferință de presă la Moscova la care participa și omologul său uzbek Abdulaziz Kamilov.

OMS: Aproape 2,5 miliarde de persoane vor avea probleme de auz până în 2050

Aproape 2,5 miliarde de persoane – aproximativ un sfert din populaţia globului – se vor confrunta cu probleme de auz până în 2050, potrivit unui raport OMS publicat astăzi și în care se subliniază „necesitatea de a extinde rapid prevenţia şi tratamentul pierderilor de auz”. „Cel puţin 700 de milioane dintre aceste persoane vor avea nevoie de acces la îngrijirea urechii şi a auzului şi la alte servicii de reabilitare”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii în primul său raport mondial asupra auzului publicat astăzi, înainte de Ziua Mondială a Auzului care este marcată pe 3 martie.

„În rândul copiilor, aproape 60% din pierderile de auz pot fi prevenite prin vaccinarea împotriva rubeolei şi meningitei, îmbunătăţirea îngrijirilor materne şi neonetale, şi depistarea timpurie şi tratarea otitei medii”, se mai arată în raport.

La adulţi, se recomandă protejarea împotriva zgomotului, monitorizarea medicamentelor dăunătoare urechii şi adoptarea unei igiene bune pentru a evita pierderea auzului.

Raportul face mai multe recomandări și Organizația Mondiala a Sănătății susține că investițiile făcute de guverne în prevenirea și tratarea acestei probleme sunt eficiente.

„Lipsa informației și stigmatizarea socială a celor cu probleme de auz, îi fac pe mulți oameni să nu acceseze serviciile de sănătate și în multe țări tratarea problemelor de auz nu este acoperită de asigurările de sănătate.

Potrivit OMS, cheia pentru rezolvarea problemei este prevenția, iar statele ar trebui să investească mai mult atât în prevenire cât și în tehnologiile avansate.

În Belarus, doi oameni condamnați pentru dezvăluiri care contraziceau declarațiile oficiale

Președintele din Belarus Alexandr Lukașenka

Un medic și un jurnalist din Belarus au fost condamnați pentru dezvăluirea informațiilor care contraziceau declarațiile oficiale despre moartea unui protestatar ucis în timpul represiunii împotriva demonstrațiilor împotriva liderului de la Minsk Aleksandr Lukașenka.

Judecătoria dintr-un district din Minsk, a condamnat-o pe jurnalista Katiarina Barisevici la șase luni de închisoare și a amendat-o cu 2.900 de ruble (1.110 dolari) pentru divulgarea datelor medicale și instigarea la o infracțiune.

Doctorul Artsiom Sarokin a fost condamnat la o pedeapsă cu doi ani cu suspendare și a fost obligat să plătească 1.450 de ruble (555 dolari) amendă pentru divulgarea datelor jurnalistei .

Cei doi au fost arestați pe 19 noiembrie după ce jurnalista l-a citat pe Sarokin într-un articol pe care l-a scris pentru presa online Tut.by despre Raman Bandarenka, care cu câteva zile mai devreme a murit din cauza rănilor suferite in urma unor violente comise de un grup de agresori mascați și despre activiștii susțin că erau afiliați autorităților.

Oficialii din Belarus au declarat că atacatorii lui Bandarenka nu aveau nimic de-a face cu autoritățile sau poliția, adăugând că protestatarul era beat în momentul atacului. Jurnalista a contrazis aceasta versiune , scriind că nu s-a găsit alcool în sângele lui Bandarenka, informații pe care le-a obținut de la Sarokin, a cărei echipă de ambulanță i-a acordat lui Bandarenka asistență medicală de urgență și a prelevat probe pentru teste imediat după ce a fost găsit in stare grava dupa bataie.

La sfârșitul lunii noiembrie, Amnesty International l-a recunoscut pe Sarokin și Barisevici drept prizonieri de conștiință și a cerut eliberarea lor imediată.

Bandarenka este una dintre victimele care au fost ucise în timpul protestelor care cereau demisia lui Lukașenka după ce a fost anunțat câștigător în alegerile prezidențiale din august, alegeri considerate fraudate de opozitie si al căror rezultat nu a fost recunoscut de Uniunea Europeana si Statele Unite si au impus sancțiuni oficialilor belorusi implicati in represiunea impotriva protestatarilor pașnici.

În România, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare

Fostul ministru al Dezvoltării și Turismului din Romania, Elena Udrea a fost condamnată astăzi de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Elena Udrea a fost găsită vinovată de instanță de instigare la luare de mită și spălare de bani.

Instanța a decis să confiște 1 milion de lei de la acuzată.

În același dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Mai multe AICI.


Al doilea stat UE, Slovacia, a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V

Slovacia a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V. Este al doilea stat membru al Uniunii Europene care a obținut vaccinul coronavirus fabricat în Rusia. Slovacia a avut o creștere importantă a cazurilor de Covid 19 în ultima perioadă de timp. Slovacia este a doua țară după Ungaria care va folosi vaccinul rusesc, chiar dacă el nu este aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Slovacia cumpără două milioane de vaccinuri Sputnik V și se așteaptă ca un milion de doze să ajungă luna aceasta. Ministrul slovac al Sănătății, Marek Krajci, a declarat că utilizarea Sputnik V a fost aprobată la 1 martie, iar vaccinările ar putea începe în câteva săptămâni.

In Cehia, premierul de la Praga Andrej Babis a declarat că și țara lui ar putea folosi vaccinul Sputnik V pentru stăvili cea mai mare rată de infecție pe cap de locuitor din lume.

In august anul trecut Rusia a aprobat vaccinul Sputnik V care a fost însă înregistrat înainte ca rezultatele studiilor de fază 3 să fie făcute publice, ceea ce a ridicat semne de întrebare despre eficacitatea sa.

Dar, la începutul lunii februarie noi studii publicate în jurnalul medical britanic The Lancet, au arătat că vaccinul cu două doze Sputnik V a fost 91,6% eficient împotriva COVID-19 simptomatic, cam la același nivel cu celelalte vaccinuri occidentale.

Vaccinul Sputnik V a fost aprobat pentru utilizare în aproximativ 30 de țări.

Pentagonul anunță un ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina

Pentagonul a anunțat un pachet de ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina, care include și două bărci de patrulare Mark VI pentru a ajuta țara să-și apere apele teritoriale. In acest pachet sunt radare pentru contracararea artileriei, suport pentru imagini și capacități de analiză prin satelit și echipamente pentru sprijinirea tratamentului medical militar și combaterea procedurilor de evacuare.

Pentagonul a mai spus că restul de 150 de milioane de dolari în ajutor militar aprobat de Congresul SUA pentru anul bugetar 2021 nu vor fi furnizate până când departamentele de stat și de apărare nu vor putea să certifice parlamentarilor că Ucraina a făcut „progrese suficiente în reformele cheie în domeniul apărării anul acesta."

"Departamentul încurajează Ucraina să continue să adopte reforme care să consolideze controlul civil al armatei, să promoveze transparența și responsabilitatea în industria de apărare și în achiziții și să își modernizeze sectorul de apărare în alte domenii cheie, în conformitate cu principiile și standardele NATO", se arată în declarația de ieri a Pentagonului.

„Această acțiune reafirmă angajamentul SUA de a furniza arme letale defensive pentru a permite Ucrainei să se apere mai eficient împotriva agresiunii rusești”, se menționează în declarație.

Președintele Joe Biden a repetat recent că Statele Unite nu vor accepta niciodata anexarea peninsulei Crimeea la Rusia și vor continua să sprijine Ucraina.

Premierul Armeniei declară că este pregătit să organizeze de îndată alegeri parlamentare

Prim-ministrul Armeniei Nikol Pașinian

Premierul Armeniei Nikol Pașinian a declarat ieri că este pregătit să organizeze alegeri parlamentare de îndată, cu condiția ca opoziția să fie de acord cu anumite condiții. Tensiunile politice din Armenia continua să fie ridicate, susținătorii premierilor și cei ai opoziției organizând mitinguri masive în locuri separate din capitala Yerevan. Pașinian se confruntă cu o criză politică în curs de desfășurare, după ce armata i-a cerut renunțarea săptămâna trecută, o mișcare pe care a spus că ar echivala cu o tentativă de lovitură de stat. "Dacă opoziția parlamentară este de acord cu alegeri anticipate, vom fi de acord cu alegeri anticipate", a spus Pașinian în fața a mii de susținători adunați în piața central de la Erevan. El a propus, de asemenea, organizarea unui referendum în octombrie privind adoptarea unei noi constituții care să extindă puterile prezidențiale pentru a evita viitoare crize. Pașinian s-a confruntat cu proteste și solicitări din partea opoziției pentru demisia sa în urma conflictului de șase săptămâni între Azerbaidjan și forțele etnice armene din regiunea Nagorno-Karabakh anul trecut. Mulți armeni văd acordul încheiat cu Azerbaijanul și negociat de Rusia si prin care regiunea Nagorno Karabach a revenit sub control azer drept o pierdere umilitoare pentru Armenia.

Rusia: una din cele mai vechi organizații pentru drepturile omului închisă, din cauza legii „agenților străini”

Activistul Lev Ponomariov în fața unui tribunal din Moscova, 11 ianuarie 2021.

Cunoscutul activist rus Lev Ponomariov a fost nevoit să-și închidă organizația pentru apărarea drepturilor omului „ONG-ul pentru Drepturile Omului” din cauza controversatei legi a „agenților străini”. Ponomariov a anunțat închiderea organizației sale pe 1 martie când au intrat în vigoare amenzile majorate pentru încălcarea legii „agenților străini”.

ONG-ul fusese creat în 2019 după verdictul Curții Supreme care îl obligase pe Ponomariov să închidă întreaga structură de monitorizare a drepturilor omului în Rusia, care purta același nume și pe care o înființase cu peste 20 de ani în urmă. Organizația originală a fost închisă pentru că Ponomariov a refuzat de la bun început să-și înscrie organizația drept „agent străin”.

Legea a fost adoptată inițtial în 2012 și se referea la organizațiile neguvernamentale implicate în activități politice și cu finanțare din străinătate care erau obligate să se înscrie drept „agenți străini”. La timpul respective Ponomariov argumentase să munca în domeniul drepturilor omului nu este o activitate politică.

Între timp, legea a fost există, cuprinde acum atât organizații media cât și persoane juridice iar amenzile pentru încălcarea prevederilor ei au devenit exorbitante.

„Colaborez cu mii de experți care acum ar putea fi amendați individual pentru această colaborare” a declarat luni Ponomariov, explicând motivul pentru care închide și ONG-ul fondat în 2019.

Ponomariov, în vârstă de 79 de ani, este unul din co-fondatorii organizației „Memorial” în 1988, alături de fizicianul și disidentul Andrei Saharov, laureate al premiului Nobel pentru Pace. În 1989, i-a lua locul lui Saharov în legislativul sovietic, după decesul submit al fizicianului. A fost membru al legislativului Rusiei sovietice și după proclamarea independenței, în primul parlament al Federației ruse. În această postură a condus și ancheta privind tentative de puci din august împotriva lui Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS.

Franța renunță la limita de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca

Franșa în lockdown, februarie 2021.

Franța și-a modificat strategia în privința vaccinării anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pe care îl recomandă acum și pentru persoanele de peste 65 de ani, cu sau fără comorbidități. Unele state europene, între care și Germania, au aprobat vaccinul numai pentru persoanele de sub 65 de ani, afirmând că nu ar fi date suficiente despre eficacitatea vaccinului la persoane mai în vârstă.

Agenția europeană a Medicamentului a aprobat AstraZeneca pentru toate vârstele, fără limitări dar este la latitudinea fiecărei țări să decidă cum folosește un vaccin.

Vorbind luni seară la televiziunea France 2, ministrul francez al sănătății a declarat că toată persoanele cu condiții „pre-existente” se pot vaccina cu AstraZeneca la medical de familie sau în centrele de vaccinare „în următoarele zile”. Franța are în stoc un million 700 de mii de doze de AstraZeneca din care s-au folosit numai 273 de mii până la sfârșitul lui februarie.

România: aproape 950 de mii de vaccinați anti Covid-19

Fluxuri de vaccinare impotriva COVID-19 deschis pentru cadrele didactice la centrele din cadrul Romexpo, in Bucuresti, 24 februarie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea

Numărul românilor care s-au vaccinat împotriva COVID până luni se apropie de 950.000, dintre care 32.000 în ultimele 24 de ore, potrivit datelor Comitetuuil naţional pentru vaccinare, citată de Digi24.

De la începerea campaniei de vaccinare, au fost administrate 1.565.021 doze unui număr de 946.781 de persoane, dintre care 328.540 cu o doză şi 618.241 - şi cu doza a doua.

Noi sancțiuni europene țintite împotriva unor oficiali ruși implicați în cazul Navalnîi

Colonia penitenciară nr.2 din Pokrov, regiunea Vladimir , unde se pare că a fost transferat opozantul Alexei Navalnîi, condamnat la doi ani și jumătate închisoare.

Statele membre din Uniunea Europeană au oficializat luni sancțiunile împotriva a patru înalți funcționari ruși implicați în arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi și în reprimarea participanților la protestele pașnice pro-Navalnîi din ianuarie.

Principiul acestor sancțiuni țintite - interdicția vizelor și înghețarea bunurilor din UE - a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe pe 22 februarie iar ambasadorii celor 27 de state membre au formalizat luni sancțiunile.

Potrivit unor surse europene, personalitățile sancționate sunt Aleksandr Kalașnikov, director al serviciilor penitenciare, Aleksandr Bastrîkin, responsabil al Comitetului rus de anchetă, Igor Krasnov, procuror general, și Viktor Zolotov, șef al Gărzii naționale a Rusiei. Numele lor urmează să fie publicate marți în Jurnalul oficial al UE.

Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, a afirmat că țara sa va răspunde, "bineînțeles", sancțiunilor UE.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost transferat la sfârșitul lui februarie într-o colonie penitenciară din apropierea Moscovei pentru a-și ispăși pedeapsa primită la revenirea sa în Rusia, la sfârșitul lunii ianuarie.

În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a fost arestat pe un aeroport din apropierea Moscovei, la revenirea sa din Germania, pe 17 ianuarie. A fost condamnat la peste doi ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea controlului judiciar, dar spune că dosarul a fost fabricat la comandă politică.

Statele Unite se pregătesc de asemenea să impună sancțiuni Rusiei pentru tentativa de otrăvire a lui Navalnîi, care a avut loc anul trecut în august, în Siberia. Departamentul de Stat american a confirmat pentru Europa Liberă această intenție dar a refuzat să dea amănunte înainte de un anunț oficial.

Polonia ar putea cumpăra vaccinuri anti Covid-19 din China

Vaccinul Sinovac anti Covid-19 dezvoltat în China.

Președintele polonez Andrzej Duda a discutat luni cu omologul său chinez Xi Jinping posibilitatea ca țara sa să achiziționeze vaccinul chinezesc anti Covid-19, produs de compania Sinopharma, în tentativa de a accelera campania de vaccinare.

Vaccinul chinezesc produs de Sinopharma nu a primit încă aprobarea din partea Agenției europene a Medicamentelor, la fel ca Sputnik V din Rusia dar Ungaria a devenit săptămâna trecută prima țată din UE care a aprobat temporar vaccinul chinezesc, așa cum făcuse înainte și cu cel produs în Rusia.

De vinerea trecută, vaccinul Sptnik V este aprobat temporar și în R. Moldova, alături de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.

Guvernul Ciocoi ar putea cumpăra doze suplimentare de vaccin anti Covid-19 pe piața internațională

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat, în cadrul unei întrevederi inițiată luni de președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, că guvernul va demara procedura de a mai achiziționa, pe piața internațională, până la un milion de doze de vaccin anti Covid-19. Achiziția ar urma să fi plătită din Fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, precum si fondul de rezerva al Guvernului, relatează agenția Newsmaker.md

R, Moldova va primi, ca donație, vaccinuri prin platforma COVAX a OMS care să acopere 20% din necesar, dar restul trebuie să-l achiziționeze singură, la prețuri avantajoase prin aceeași platformă sau prin negocieri directe, cum a făcut recent Ucraina care a achiziționat doze de vaccin AstraZeneca de la cel mai mare producător farmaceutic din India.

Situația epidemiologică, în R.Moldova, rămâne încordată: luni s-au înregistrat alte 994 cazuri noi de infectare cu coronavirus, între care 30 de lucrători medicali. Numărul total al contaminărilor trece acum de 186 de mii. S-au înregistrat și 23 de noi decese legate de Covid-19, totalul deceselor ridicându-se acum la 3.975 anunță Ministerul Sănătății, între care 91 de lucrători medicali.

R. Moldova: începe vaccinarea anti-Covid cu personalul medical (VIDEO)

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti-Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Marți începe în R. Moldova vaccinarea anti-Covid-19, cu personalul medical. Sîmbătă au ajuns la Chișinău primele vaccinuri AstraZeneca din donația făcută de România, R. Moldova fiind ultima țară europeană care începe acum vaccinarea.

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021
Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Primii lucrători medicali sunt vaccinați marți dimineața la Spitalul Clinic Republican şi la Institutul de Medicină Urgentă.

Mihail Ciocanu, directorul Spitalului de Urgență, a declarat Europei Libere că se planifica zilnic vaccinarea a 50 de medici din prima linie.

A început vaccinarea anti-Covid: Primii imunizați, medicii de la terapie intensivă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:29 0:00

Tot marţi ar urma să ajungă în centrele teritoriale de sănătate publică, ulterior în spitale, jumătate din dozele din primul lot donat de România, adică în jur de 10.800 de doze, dintre care 1800 vor fi livrate regiunii transnistrene.

Cealaltă jumătate va rămâne stocată la Agenția Națională de Sănătate Publică, dat fiind că vaccinul AstraZeneca se va administra în două doze, la o distanţă de 8 săptămâni. Potrivit specialiștilor, acest tip de vaccin poate fi administrat începând cu vârsta de 18 ani, fără plafonarea maximă a vârstei, deci și persoanelor trecute de 65 de ani.

Sâmbătă a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România. În această săptămână în țară urmează să ajungă alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății. Campania de vaccinare se va desfășura în trei etape.

Autorităţile din sănătate planifică să vaccineze populaţia în proporţie de 70 la sută, dar sondajele de opinie arată că acceptarea necondiționată a vaccinului în rândul cetăţenilor ar fi de doar 30 la sută.

Blocaj politic: președinta Maia Sandu se consultă cu societatea civilă

Președinta Maia Sandu. Imagine de arhivă

Președinta Maia Sandu spune că a început luni o serie de consultări cu reprezentanții societății civile, juriști, specialiști în drept constituțional, spunând că vrea să le asculte opiniile și recomandările „în vederea ieșirii din criza politică”.

Sandu refuză discuții cu majoritatea parlamentară a deputaților socialiști, deputaților transfugi și deputaților Partidului Șor în vederea desemnării unui nou premier, în ciuda unei recomandări a Curții Constituționale.

Într-o postare pe Facebook în urma discuțiilor de luni, Sandu a repetat că membrii majorității parlamentare ar vrea „să-și păstreze fotoliile și schemele de corupție”, în timp ce ea urmărește declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate.

Premierul armean Nikol Pașinian spune că este gata de alegeri anticipate

Premierul armean Nikol Pașinian, vorbindu-le suporterilor săi. Erevan, 1 martie 2021

Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a spus, luni, că este gata să convoace alegeri parlamentare anticipate, cu condiția ca opoziția să accepte unele condiții. Pașinian se confruntă cu o criză, după ce armata i-a cerut, săptămâna trecută, să-și dea demisia, în ceea ce el a descris drept o tentativă de lovitură de stat.

Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției, iar tensiunile sunt ridicate.

Vorbind în fața propriilor suporteri în Piața Republicii din centrul Erevanului, Pașinian a spus că, în afară de alegerile anticipate cerute de opoziție, ar mai trebui să aibă loc, în luna octombrie, un referendum de modificare a constituției pentru a extinde împuternicirile șefului statului și a evita alte crize în viitor.

Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah, între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut de unii ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.

Doi experți ONU cer investigarea otrăvirii lui Navalnîi

Alexei Navalnîi. 20 februarie 2021

Doi experți ONU în drepturile omului au cerut o investigație internațională pe tema otrăvirii criticului Kremlinului Alexei Navalnîi, spunând că dovezile indică „foarte probabila implicare” a oficialilor guvernamentali ruși.

Într-o declarație comună, la 1 martie, Agnes Callamard, cel mai important expert ONU în execuții extrajudiciare, sumare și arbitrare, și Irene Khan, expert în libertatea de expresie și a opiniei, au cerut „eliberarea imediată” a lui Navalnîi din închisoare.

„Dat fiind caracterul inadecvat al răspunsului autorităților interne, folosirea armelor chimice interzise, și ceea ce pare să fie o rutină a tentativelor de ucidere, credem că este necesară efectuarea unei investigații internaționale, în regim de urgență, pentru stabilirea faptelor și clarificarea tuturor circumstanțelor legate de otrăvirea d-lui Navalnîi”, au spus Callamard și Khan.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.

Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.

Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.

Tot luni, surse diplomatice au informat că statele membre în UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru oficiali de rang înalt din justiția și organele de forță rusești pentru implicarea în întemnițarea lui Navalnîi.

Nicolas Sarkozy, condamnat pentru mită și trafic de influență

Nicolas Sarkozy după aflarea verdictului

Un tribunal francez l-a condamnat pe fostul președinte Nicolas Sarkozy la trei ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de mită și trafic de influență.

În sentința pronunțată luni la Paris este cuprins un de închisoare și doi de pedeapsă suspendată. Sentința nu este definitivă, iar fostul politician, care neagă orice vină, poate face apel în termen de 10 zile.

Conservatorul Sarkozy, care are 66 de ani, a fost găsit vinovat că a încercat să mituiască un magistrat, Gilbert Azibert, oferindu-i o slujbă de prestigiu la Monaco în schimbul informațiilor despre o anchetă penală referitoare la finanțarea campaniei sale electorale.

Procurorii spun că delictul a ieșit la lumină odată cu interceptarea unor conversații între Sarkozy și fostul său avocat, după ce fostul președinte și-a încheiat mandatul în 2012.

Convorbirile i-au fost urmărite din cauza bănuielilor privind o finanțare libiană a aceleiași campanii electorale.

Un tribunal rusesc menține mandatul de arestare pentru Volkov, un apropiat al lui Navalnîi

Leonid Volkov, 22 februarie 2021

Tribunalul municipiului Moscova a menținut un mandat de arestare emis luna trecută pe numele lui Leonid Volkov, un asociat apropiat al politicianului opozant întemnițat Alexei Navalnîi.

Mandatul pe numele lui Volkov, șeful rețelei de echipe ale lui Navalnîi la scară națională, fusese emis la 10 februarie la solicitarea Comitetului Investigativ.

Volkov, stabilit în prezent în Lituania, este acuzat că a chemat minorii să participe la demonstrații de protest neautorizate, la sfârșitul lunii ianuarie.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.

Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.

Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.

Dodon nu vrea referendum pentru demiterea Maiei Sandu

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că partidul său nu dorește vreun referendum pentru suspendarea președintei Maia Sandu, dar a insistat ca ea să desemneze un premier dorit de PSRM și aliații lui.

„Un astfel de referendum ar fi un alt pas spre adâncirea crizei, și nu ar rezolva nimic”, a scris Dodon pe Facebook luni, prezentând concluziile discuțiilor purtate sâmbătă la Consiliul Republican al PSRM, care s-a ținut fără presă. „Ultimul lucru care ne preocupă acum este funcția Maiei Sandu sau demiterea ei”.

În aceeași postare, Dodon mai spune însă că PSRM solicită ca „până cel târziu pe data de 9 martie, decretul de desemnare a primului ministru propus de majoritatea parlamentară să fie emis”.

Dodon i-a mai cerut Maiei Sandu să „iasă din izolare” și să discute cu partidele, pentru că „actuala criză poate fi soluționată, prin dialog, nu prin războaie politice și blocaje instituționale”.

În replică, președinția a spus luni, într-o declarație a purtătoarei de cuvânt Sorina Ștefârță, că „nu operează cu ultimatumuri”, iar Maia Sandu „desfășoară săptămâna aceasta consultări cu societatea civilă, cu experți în drept și cu mai mulți actori sociali”.

În februarie, când premierul propus de Sandu, Natalia Gavriliță, nu a primit aprobarea parlamentului, socialiștii au anunțat că au constituit o nouă majoritate parlamentară, „tehnică”, și o propun premier pe Mariana Duleșteanu.

Maia Sandu a numit-o însă repetat în funcție pe Gavriliță, într-o decizie pe care Curtea Constituțională a respins-o spre finalul lunii trecute.

Sandu a sugerat de mai multe ori că ea nu recunoaște „noua majoritate” din Parlament, pentru că din ea fac parte deputați corupți, sau presați să facă jocuri politice etc.

COVID-19: stare „alarmantă” în capitală, un nou deces printre medici

Un oficial de la primăria capitalei a atras atenția că în Chișinău pandemia de COVID-19 se accelerează, în vreme de breasla medicală a deplâns încă un doctor răpus de coronavirusul de tip nou.

Avertismentul despre situația „alarmantă” din capitală a fost făcut de Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și de sănătate, la ședința de luni a Primăriei.

„În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri, îndemn cetățenii la responsabilitate maximă pentru a face față perioadei de criză”, a spus Tatiana Bucearschi, citată de Unimedia.md.

Între timp, s-a anunțat că a murit duminică din cauza COVID-19 chirurgul Boris Spînu, de la Spitalul Raional Cahul. Instituția a scris pe rețele că moartea lui Spînu „a adus doliu enorm în familia medicală a spitalului”.

De la începutul pandemiei în R. Moldova au murit de COVID-19 91 de angajați din domeniul sănătății, dintr-un total de aproximativ 4.000 de victime.

În declarația sa de luni, Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și de sănătate, a dat asigurări că spitalele din capitală sunt pregătite să înceapă campania de vaccinare.

Pe această temă, liderul socialist Igor Dodon a spus luni că se fac eforturi ca Moldova să primească săptămâna aceasta sau săptămâna următoare și vaccine rusești anti-COVID, după cele primite de la „partenerii români”.

Primii lucrători medicali din Republica Moldova urmează să fie vaccinați marți, 2 martie, contra COVID-19. Este vorba despre lucrătorii medicali din secțiile reanimare, anestezie și terapie intensivă, cât și secțiile spitalicești cu profil COVID-19 de la Spitalul Clinic Republican și de la Institutul de Medicină Urgentă, transmite IPN.

Între timp, luni, autoritățile sanitare au anunțat încă 994 de cazuri de infectare cu COVID-19 în R. Moldova în 24 de ore și încă 25 de decese.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG