Decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană (votul pentru „Brexit”), opoziția olandezilor la ratificarea Acordului de Asociere al Ucrainei cu UE și victoria surpriză a candidatului „anti-establishment” Donald Trump în alegerile prezidențiale din American, toate au pus serios sub semnul întrebării „ordinea” creată după Războiul Rece, care se dovedește „fragilă” - se arată în raportul anual al Freedom House despre evoluția țărilor în tranziție în 2016. Raportul este subintitulat „Falsele promisiuni ale populismului”.
„Brexit-ul și noua administrație americană au dat un nou imbold populismelor anti-democratice din Europa Centrală și de est”, crede Nate Schenkkan, director de proiecte la Freedom House.
„Între timp, în regiune s-a creat o masă critică de lideri care resping regulile democrației liberale. Mai mult, acest populism se combină cu un naționalism crud, amenințând securitatea în regiune”, a mai declarat Schenkkan, Europei Libere.
Renașterea populismului, este de părere Freedom House, a început în 2010, odată cu revenirea la putere a premierului maghiar Victor Orban, care a „spulberat” sistemul de echilibru și control reciproc al instituțiilor statului din Ungaria.
„Au urmat atacuri la adresa societății civile și a presei, totul sub pretextul amenințării reprezentată de valul de migranți”, se mai scrie în raportul Freedom House.
Organizația cu sediul la New York apreciază că 2016 a fost și anul politic al lui Putin, care sprijină de ani de zile mișcările extremiste și populiste din Uniunea Europeană. Așa că deși economia Rusiei a stagnat, Vladimir Putin „pare extrem de aproape de ținta sa și anume de a reîmpărți Europa între Occident și Rusia” când vine vorba de zone de influență.
Raportul despre „Națiuni în tarnziție” analizează situația din 29 de țări postcomuniste din fostul spațiu sovietic, Europa Centrală și de est și Balcani. Raportul constată că în 18 țări, nivelul democrației a scăzut, astfel că acum sunt mai multe „regimuri autoritate consolidate” decât „democrații consolidate”.
În raportul Freedom House, despre evoluția „Națiunilor în tranziție”, Republica Moldova a coborât pe locul 19 din 29 de țări analizate, fiind considerată un stat „cu regim hibrid”. Scorul Moldovei a scăzut ca urmare a problemelor din sistemul judiciar. Dar și a tergiversării reformelor care privesc Centrul Național Anticorupție sau Codul audiovizualului. Freedom House remarcă și progresele modeste făcute de ancheta legată de „furtul milionului” în 2014.
Analiza situației din țările în tranziție se bazează pe șapte criterii, de la guvernare democratică și proces electoral, la sistemul juridic și corupție, cu note între 1 (cea mai bună) și 7 (cea mai proastă).
Estonia este considerată în raportul pe 2017 - care se bazează pe evoluțiile din 2016 - țara cu cea mai stabilă democrație, urmată de Letonia și Slovenia. Pe ultimele locuri sunt Uzbekistanul, Turkmenistanul și Tadjikistanul.
