În 2021, la scara întregii Uniuni Europene, 80% dintre persoanele care locuiau în apartamente sau locuințe private, proprii, cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani, erau cetățeni ai țării lor ai căror părinți de asemenea se născuseră în acea țară. Altfel-zis, 4 europeni din 5 sunt ceea ce e numit tot mai mult printr-un anglicism: sunt „nativi”, sau mai degrabă băștinași.
Sunt calculele la care a ajuns Biroul European de Statistică — Eurostat. Procentul europenilor născuți în străinătate se arată astfel a fi de 13%. Din cei rămași, 4% sunt născuți în țara în care locuiesc, dar cu un părinte născut în străinătate; iar 3% sunt născuți într-o țară din UE, dar cu ambii părinți născuți în străinătate.
În ceea ce privește nivelul de educație al persoanelor născute în străinătate care locuiesc în UE, studiul Eurostat arată, conform datelor din 2021, că în proporție de 36% aceștia nu depășesc un nivel de studii secundare inferioare (36%), comparat cu persoanele născute „nativ”, în țara respectivă. Cea mai mare pondere a celor care au absolvit studii superioare a fost observată în cazul persoanelor „native” cu un părinte născut în străinătate (34%).
În ceea ce privește participarea pe piața muncii, rata de ocupare a forței de muncă în UE în 2021 pentru persoanele native cu un singur părinte născut în străinătate a fost de 75%; această rată s-a arătat mai mică pentru persoanele născute în străinătate cu ambii părinți născuți în străinătate (72%), dar și pentru persoanele născute în străinătate (67%) în general. Pentru băștinașii cu doi părinți „nativi”, rata de angajare în muncă a fost de 74%.
Rata șomajului în 2021 pentru persoanele native cu doi părinți nativi este de 6%; această rată e mai mare pentru persoanele native cu un singur părinte născut în străinătate (7%), persoanele native cu doi părinți născuți în străinătate (8%) și persoanele născute în străinătate (12%).
În ceea ce privește condițiile de angajare, în UE, cea mai mare pondere a angajaților care lucrează cu normă parțială în 2021 a fost observată pentru persoanele native cu ambii părinți născuți în străinătate (23%). Persoanele născute în străinătate au avut cea mai mare pondere de angajări cu contract pe durată limitată (19%) și cea mai mare pondere de angajări cu ocupații manuale, ne-intelectuale (tot 19%). Cea mai mare pondere a persoanelor care desfășoară activități independente a fost observată la persoanele native cu doi părinți nativi (14%).
Cazul particular al Bruxelles-ului
Există și cazuri extreme, precum Bruxelles, orasșul cel mai mixt din lume după... Dubai. La Bruxelles, 62% din populatie sunt oameni născuți în străinatate (în Dubai peste 80%). Între un sfert și o treime din populația «capitalei Europei» sunt musulmani, cea mai mare proporție din orice capitală occidentală.
La fel, o parte din Bruxelles, cum e cartierul Saint-Josse, cartier relativ central și cu o majoritate de imigranți, are cea mai mare densitate a populației din lume, împreună cu Bombay: 23.000 locuitori pe km2.
Cu totul, așadar, Bruxelles are ceva peste 1 (un) milion de locuitori, iar o treime sunt străini (de naționalitate straină, nu e vorba de origine, dar 62% sunt născuți în străinatate): francezi, marocani, italieni, polonezi, spanioli. Dacă luăm originea, 75,6 %, din locuitorii din Bruxelles –3 din 4– sunt de origine străină, iar 62%, cum am zis, sunt născuți în străinatate.
Jumătate din tinerii din Bruxelles trăiesc în familii în care se vorbesc mai multe limbi.
