Informațiile false nu mai sunt disimilate doar prin canalele tradiționale ale mass-mediei. Experții vorbesc despre sute de comentatorii angajați politic și așa-zișii „postaci” care distribuie falsuri în mediul online din Republica Moldova mai ales prin intermediul rețelelor de socializare. Campania „Trollhunt” (vânătoare de trolli), lansată cu două săptămâni în urmă, este una dintre inițiativele care își propune să lupte cu asta. Comunitatea este relativ mică, ajunge la aproape o mie de persoane, dar se înscrie într-un efort mai larg de a lupta cu falsurile disimilate pe Internet. Relatează Natalia Sergheev.
„Identificarea postacilor camuflați și a profilurilor false” – așa au descris organizatorii misiunea campaniei pornite pe rețeaua de socializare Facebook. Activistul civic Dumitru Alaiba spune că a lansat inițiativa împreună cu câțiva susținători mai mult ca pe un experiment online, dar după ce a văzut că are priză la public, a decis să înceapă o adevărată „cruciadă” împotriva dezinformării. După părerea lui Alaiba, cea mai bună metodă de luptă cu așa-zișii „trolli” și „postaci” este să discuți despre ei în spațiul public.
„Motivul din care noi totuși stăm și vorbim despre știri false este că de fapt știri false au existat dintotdeauna, de când au apărut gazetele, erau bârfe și minciuni și zvonuri, doar că acum ele se răspândesc mult mai repede. Și nu doar din cauza existenței Internetului. Observăm cu toții această rețea destul de bine organizată de profiluri în mare parte false, care postează aceeași dezinformare, aceeași știre care trebuie „împinsă”, ca să spun așa, în opinia publică și asta creează impresia de prezență masivă, că știrea asta e de fapt în gura tuturor, sau evenimentul acesta, ceea ce nu e adevărat.”
Republica Moldova nu e de departe poligonul exemplar de valorificare a artei dezinformării.
Jurnaliștii de investigație din Federația Rusă au scris despre centre specializate în propaganda pro-Kremlin dedicate mediului online. Știrile false sunt o problemă și pentru democrațiile consacrate, precum Uniunea Europeană și Statele Unite.
Politicile de combatere a dezinformării sunt discutate la nivel de autorități în întreaga lume.
Ca să fie mai lesne pentru utilizatori să separe „grâul de neghină”, apar tot mai multe instrumente pentru a filtra informațiile distribuite pe Internet.
Inițiativa Stop Fals!, lansată de Asociația Presei Independente alături de alte ONG-uri de presă, este o altă platformă locală din Republica Moldova prin care se încearcă să se răspundă informațiilor false din mass-media.
Directorul executiv al API, Petru Macovei spune că exista deja câteva studii de caz la subiectul „postacilor” angajați politic de pe Internet. În opinia lui, acest fenomen ar trebui luat mai în serios, pentru a găsi metode de a diminua efectul dezinformărilor.
„Fenomenul într-adevăr e îngrijorător, deoarece este vorba de un număr foarte mare de astfel de persoane sau, mă rog, postările acestora sunt în număr impresionant, iar în situația în care de dimineață până seara cetățenilor li se insuflă anumite lucruri sau la anumite posturi de televiziune apar aceleași persoane care spun aceleași lucruri, unii chiar încep să creadă, în special persoane care au mai puține cunoștințe în domeniul consumului critic de media. Fenomenul „postacilor” și al comentatorilor la comandă este foarte periculos, din punctul meu de vedere. Bineînțeles, că este vorba de libertatea lor de exprimare, dar totodată, oamenii trebuie să fie mult mai atenți, pentru că riscăm să cădem în plasa celor care își doresc să ne manipuleze, ca să gândim exact cum vor ei. Lucrul acesta ne transformă din oameni cu rațiune în păpuși, de fapt.”
Experții spun că „postacii” ar fi remunerați cu generozitate, iar banii provin din bugete neoficiale ce nu sunt declarate la Comisia Electorală Centrală. În nici un raport financiar de activitate al vreunei formațiuni politice nu sunt trecute aceste cheltuieli, afirmă analistul politic și jurnalistul Igor Volnițchi, poate doar în contabilități interne la care au acces persoane numărate. O postare pe blog ar costa, potrivit lui Volnițchi, între o mie și două mii de lei, un comentariu postat pe rețelele de socializare ar fi minim 15 lei, iar comentatorii angajați politic care au apariții frecvente în mass-media pot primi lunar până la 80 de mii de lei.
„Pentru a înțelege amploarea acestui fenomen în Republica Moldova trebuie să spunem din start că în Republica Moldova există minim trei echipe politice mari, care au un arsenal al lor de astfel de servicii, dacă aș putea spune așa. În primul rând, e vorba de echipe de „troll”, în al doilea rând sunt comentatorii anonimi, care la fel ca și „trollii”, se implică mai mult în comentarea materialelor apărute pe diferite site-uri pe rețelele de socializare, în al treilea rând e vorba de blogerii și comentatorii, intenționat îi pun în aceeași categorie, fiindcă aici chiar nu merită să facem careva distincții, adică cei care scriu la comandă. Iată că aceste trei categorii și formează așa-numitele trupe de șoc ale echipelor politice, ale anumitor lideri politici care sunt bine dirijate din centre de comandă bine structurate și care apar cu anumite ocazii. Fie că e vorba să susțină sau să promoveze anumite idei, fie că e vorba să distrugă anumite idei sau să denigreze anumiți oponenți politici.”
Analistul politic Igor Volnițchi a adăugat că acest fenomen e deosebit de periculos mai ales pentru democrații fragile precum cea din Republica Moldova. În opinia lui, „postacii” și „trolii” fac o defavoare pluralismului de opinii și deformează însuși sensul unei polemici sănătoase în societate.
