Partidul Socialiștilor a organizat duminică proteste la Bălți, Anenii Noi și Cahul împotriva anulării referendumului propus de președintele Igor Dodon și în sprijinul său. Președintele Dodon, fostul lider al socialiștilor moldoveni, anunțase că dorește să supună votului prin referendum anularea legii care transformă în datorie publică creditul oferit de stat după „furtul miliardului”, o extindere a prerogativelor sale, reducerea numărului de deputați în Parlament și înlocuirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” cu „Istoria Moldovei”. La 27 iulie, Curtea Constituțională a oprit organizarea referendumului cerut de președinte. Oamenii care au ieșit în stradă cu o pădure de steaguri roșii au cerut toate aceste lucruri, dar au avansat și o idee nouă și anume trecerea la un regim prezidențial în Moldova.
PSRM a anunţat startul unei campaniei naţionale de colectare a semnăturilor în susţinerea trecerii la forma de guvernare prezidenţială. Socialiştii îşi propun să adune circa 1 milion şi jumătate de semnături in favoarea amendării Constituției prin referendum. Acesta va fi obiectivul final, ne-a spus deputatul socialist Vlad Bătrîncea, fără să intre în amănunte:
„La moment, echipa noastră pregăteşte harta juridică, adică foia de parcurs pentru colectarea acestor 1,5 milioane de semnături. Tindem să desfășurăm un referendum constituțional.”
Chiar dacă PSRM va reuşi să adune numărul necesar de semnături, câte 20 de mii din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale, decizia privind organizarea plebiscitului trebuie aprobată şi de Parlament. L-am întrebat pe Vlad Bătrîncea dacă socialiştii mizează pe sprijinul parlamentarilor:
„Noi vom veni în Parlament cu 1,5 milioane de semnături şi vom impune parlamentul să aprobe referendumul.”
Reprezentanţi ai partidelor parlamentare consideră inutil efortul socialiştilor, pe care îi suspectează că s-ar lansa de pe acum în campania pre-electorală pentru parlamentarele de anul viitor. Iată ce ne spunea într-un interviu preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov:
„Înțelegem că este o inițiativă și o campanie politică, socialiștii fiind în opoziție își fac de lucru, dau de lucru activiștilor săi. Ar putea să fie o altă temă de campanie. Opoziția, fiindcă nu are ocupații importante, sigur că va lansa o idee-două politice și va încerca în urma acestor idei să-și mobilizeze activiștii din teritoriu și simpatizanții. Dar în Republica Moldova tema dată, a republicii prezidențiale, este răsuflată.”
Un punct de vedere similar îl împărtășește preşedintele fracţiunii liberal-democrate Tudor Deliu:
„Vrabia mălai visează. Tovarăşul Dodon nu conştientizează că funcţia de preşedinte în R. Moldova este o funcţie protocolară. Din start spun că este fără sorţi de izbândă acest referendum pe care vor ei să-l iniţieze.
Cu atât mai mult că el poate să dureze în timp – formarea grupului de iniţiativă, înregistrarea, colectarea de semnături. Ei vor să-şi facă campanie electorală. Prin colectarea semnăturilor ca şi când pentru referendum ei încă o dată o să testeze electoratul pentru anul 2018.”
Vicepreşedintele PL, Valeriu Munteanu, crede că se produce de fapt o continuare a pretinsul război politic între guvernarea democrată şi preşedintele pro-rus:
„Este un nou episod din trilogia de toamnă PD-PSRM. Este pe agenda lor privind mimarea unor probleme artificiale şi umplerea agendei publice cu aceste chestiuni. Cu siguranţă, PD va contraataca şi va veni cu o iniţiativă privind diminuarea competenţelor preşedintelui şi aducerea acestora la derizoriu. Aparent se va duela, se vor trage de nădragi, dar cu siguranţă nimeni nu va păţi nimic, pentru că acesta este un scenariu.”
Preşedintele Igor Dodon anticipează o eventuală blocare a demersului PSRM de a convoca un referendum constituţional. „Dacă Parlamentul şi Guvernul refuză să îndeplinească voinţa poporului, aceasta urmează să fie îndeplinită de Preşedintele ales de popor”, a scris Dodon pe Facebook. Şeful statului nu a explicat însă cum la modul practic şi-ar putea îndeplini făgăduința.
Atunci când a respins convocarea plebiscitului dorit de preşedinte, Curtea Constituţională a statuat că toate referendumurile, inclusiv cele consultative iniţiate de şeful statului trebuie aprobate de Parlament, singura instituţie în drept să aloce cu acordul Guvernului bani pentru desfăşurarea unui plebiscit. Până la acea decizie a Înaltei Curţi, acordul Parlamentului pentru plebiscitele iniţiate de preşedinte nu era obligatoriu.
Mai mulţi experţi constituţionali notează că oricum beneficiarul eventualei schimbări a formei de guvernământ, dacă aceasta s-ar produce, va fi nu actualul președinte, ci succesorul său.
