Linkuri accesibilitate

Praga 1989: Primul Crăciun fără comuniști


31 decembrie 1989: tineri cehoslovaci sărbătoresc primul revelion fără comunism și primul președinte disident: Vaclav Havel/

Acum 30 de ani, în decembrie 1989, cehii și slovacii sărbătoreau primul Crăciun liber după 41 de ani de comunism. Revoluția de Catifea era în toi: cenzura fusese eliminată, guvernul comunist fusese înlocuit cu unul de foști disidenți, președintele Gustav Husak își dăduse demisia, iar Vaclav Havel urma să fie ales președinte pe 29 decembrie.

Crăciun la Praga în 1989
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:26 0:00
Link direct



Tot atunci, după aproape 10 ani în exil, jurnalistul rus Efim Fishtein se întorcea la Praga, unde a trăit între 1969 și 1980. A fost obligat să plece după ce semnase Charta 77, prima mișcare de dizidență intelectuală organizată din blocul comunist.

A ajuns apoi la Munchen, unde s-a angajat la Radio Europa Liberă. La întoarcerea în Praga, a simțit deodată valul schimbării.

Charta 77: Revoluția Rock And Roll în Cehoslovacia comunistă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:55 0:00

„În doar câteva zile, literalmente în câteva zile după ce opoziția democratică a preluat puterea, nu mai era posibil să găsești semnele comunismului, care a condus totuși țara 41 de ani. Păi iată, au dispărut toate simbolurile ideologiei comuniste, steluțele roșii și restul. Repede a început redenumirea străzilor astfel încât să nu mai rămână nicio urmă de comunism.”

Propaganda socialistă a fost înlocuită rapid de afișe cu chipul lui Vaclav Havel și sloganuri ale Forumului Civic, principalul partid de opoziție.

Dramaturgul Vaclav Havel, la una din primele întâlniri între grupul de disidenți din jurul său și publicul larg, 21 noiembrie 1989.
Dramaturgul Vaclav Havel, la una din primele întâlniri între grupul de disidenți din jurul său și publicul larg, 21 noiembrie 1989.

Efim Fishtein a fost impresionat de cât de pașnice și firești au fost aceste schimbări: „Nu au fost ciocniri tipice pentru o revoluție. Nu a fost niciun geam spart, e important de înțeles, în timpul acestor proteste care au adunat în stradă jumătate de milion de oameni. Niciodată nu au fost demonstrații atât de mari în această țară. Pare-mi-se a fost chiar un record de aproape un milion de oameni în ultimele zile ale revoluției. A fost o manifestație foarte organizată, foarte calmă, nu a fost spart niciun geam, nicio vitrină, nimeni nu a luat-o la moacă, cum se zice pe la noi, nu au fost bătăi, ciocniri, încăierări ori altfel de conflicte”.

Efim Fishtein
Efim Fishtein

Fishtein își amintește că șeful guvernului ceh a venit în clădirea Forumului Civic și întreba cui să-i lase cheile de la biroul său. Atât de pașnică a fost schimbarea puterii.

L-am întrebat pe colegul nostru cum a fost posibilă o astfel de tranziție. Efim Fishtein crede că cehii nu au fost pătrunși niciodată de ideologia comunistă. „Principalul slogan al acelor timpuri era „Înapoi în Europa”. Cehii niciodată pe parcursul celor 41 de ani de comunism nu și-au pierdut convingerea că ei sunt o națiune central-europeană, o țară vestică prin istoria și tradițiile sale. Astfel, acel ideal „Înapoi în Europa” era tratat foarte serios de întreaga societate. După o absență de 10 ani, m-a impresionat cât de firească era percepută de oameni această reluare a tradițiilor, fiindcă ei vedeau în trecut garanția viitorului.”


Chiar dacă cehii nu sunt un popor foarte religios, această încredere în propriile tradiții, zice Fishtein, a sortit eșecului toate eforturile comuniștilor de a „comuniza” sărbătorile religioase. Crăciunul, spre exemplu, fusese redenumit „Sărbătoarea păcii și liniștii”.

Însă de îndată ce a lepădat secera și ciocanul, Praga a revenit la tradițiile de Crăciun și s-a împodobit cu simboluri precum pruncul Iisus, steaua din Betleem și îngeri decorativi, lucruri interzise anterior de vechiul regim.

Praga, Muzeul comunismului.
Praga, Muzeul comunismului.

În magazine însă revoluția încă se lăsa așteptată.

Colega noastră cehă de la Europa Liberă, Jana Hokukova, spune că lumea făcea cozi pentru a cumpăra portocale, banane și mandarine. Portocalele din Cuba, în special, deveniseră o adevărată tradiție de sărbători. Ce-i drept, erau abia comestibile, așa că cehii le storceau pentru a avea un pahar de suc mai exotic de Crăciun sau le foloseau pentru decorații.

30 septembrie 1989: o mamă est-germană se desparte de fiica ei, care se află deja în parcul ambasadei vest-germane din Praga comunistă.
30 septembrie 1989: o mamă est-germană se desparte de fiica ei, care se află deja în parcul ambasadei vest-germane din Praga comunistă.


Înainte de revoluție, principalii vizitatori veneau din lagărul socialist, pentru care Praga era printre cele mai „vestice” locuri pe care puteau să le viziteze. Jana Hokukova își amintește că turiștii din URSS cumpărau aproape tot ce vedeau. De asemenea, din vara lui ‘89, est-germanii au început să folosească Praga drept „poarta” spre Germania de Vest.

În decembrie ‘89, Fishtein spune că era deja foarte clar că Praga și întreaga Cehoslovacie se reorientau și își deschideau porțile către vest. Atitudinea față de vechii tovarăși din est, unde URSS încă exista, era însă mai rece.

Astăzi, turiști ruși și americani, chinezi și francezi se îmbulzesc cot la cot în piețele de Crăciun ale Pragăi. Efim Fishtein afirmă, jumătate în glumă, jumătate în serios, că în centrul orașului, de sărbători, nu se mai aude urmă de grai cehesc.

XS
SM
MD
LG