Miniștrii de externe din Republica Moldova, Ucraina și Georgia se află la Praga unde iau parte la o întâlnire informală de lucru a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. Întâlnirea de lucru din capitala Cehiei e prima în acest format după acordarea celor trei țări a statutului de state candidate la intrarea în Uniunea Europeană.
Diplomația de la Chișinău anunță într-un comunicat că ministrul moldovean de externe Nicu Popescu le va vorbi șefilor diplomațiilor europene „despre situația de securitate din Moldova și regiune în contextul războiului din Ucraina, despre impactul socio-economic asupra R. Moldova și despre eforturile autorităților moldovene procesul de reforme și modernizare în parcursul de aderare la Uniunea Europeană”.
De asemenea, Nicu Popescu va avea la Praga întrevederi bilaterale cu omologii săi din Belgia, Estonia, Slovenia, Luxemburg, Spania, Ucraina și Georgia.
Întâlnirea miniștrilor de externe și ai apărării din Uniunea Europeană e organizată de președinția cehă a UE, și are pe agendă discutarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și relațiile dintre blocul pan-european și Africa.
Șefii diplomațiilor europene vor discuta și o propunere de suspendare a unei înțelegeri încheiate cu Moscova în 2007, privind acordarea de vize rușilor în regim preferențial.
Propunerea de suspendare a acordului din 2007 pare să fi întâmpinat însă deja un obstacol major, după ce Germania și Franța au dat publicității cu puțin timp înainte de reuniunea de marți de la Praga un document în care spun că limitarea vizelor pentru ruși ar fi contraproductivă, din moment ce Uniunea Europeană încearcă să lupte pentru „inimile și mințile” acelor ruși care nu sunt de acord cu agresiunea neprovocată a Moscovei în Ucraina și nu o sprijină.
Chestiunea limitării vizelor UE acordate cetățenilor ruși a prins avânt recent în unele state membre ale Uniunii, dar e nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de membri ai blocului comunitar pentru ca ea să devină o sancțiune contra Rusiei pentru atacarea Ucrainei.
„Ar trebui să ne gândim la căi inteligente de a folosi importanta pârghie a acordării vizelor”, se spune în documentul franco-german.
„În timp ce limităm contactele cu reprezentanții regimului, trebuie să luptăm strategic pentru „inimile și mințile” populației ruse, cel puțin ale segmentelor care nu s-au înstrăinat complet de Occident”, se mai spune în documentul citat, care sugerează și că vizele ar trebui să rămână deschise pentru studenți, artiști, oameni de știință și alți profesioniști cheie care doresc că intre în UE.
Clemența șefului diplomației UE
O poziție similară a adoptat și coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, care afirmă că Uniunea ar trebui să evite interzicerea totală a vizelor pentru cetățenii ruși care doresc să călătorească în statele blocului comunitar.
Josep Borrell spune că se așteaptă la o înăsprire suplimentară a măsurilor împotriva Moscovei, pentru a o pedepsi pentru că a invadat Ucraina, dar că nu este de acord cu interzicerea completă a vizelor pentru ruși.
Problema limitării vizelor pentru ruși a fost pusă în discuție imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, blocul comunitar, de 27 de state membre, nu a reușit până acum să atingă unanimitatea necesară în această problemă. Unele țări, în special Germania, s-au arătat reticente în a restricționa sever accesul tuturor rușilor în UE.
„A existat deja o suspendare parțială [a regimului de vize]. Și cred că va fi încă un pas înainte”, a declarat Borrell într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă înainte de reuniunea de la Praga.
„Cred că trebuie să fim mai selectivi: nu toți rușii să fie interziși. Mulți oameni vor să părăsească Rusia. Peste 300.000 au plecat de la începutul războiului. Și cei mai mulți dintre ei sunt oameni profesioniști, cu studii superioare, care nu vor să mai rămână în Rusia. Ei nu vor să meargă la război. Ei nu susțin războiul. Nu vor să trăiască în continuare sub regimul lui Putin și pleacă. Deci, nu cred că trebuie să le închidem ușa acestor oameni”, a mai spus Josep Borrell.
