Conform sondajului de opinie Vox populi cu tema „Anul 2020 în opinia populației din Republica Moldova” și citat de agora.md, cea mai populară personalitate din R. Moldova continuă să fie actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, cu 26,9% dintre opțiunile celor care au răspuns. Pe locul doi în topul încrederii se plasează fostul președinte Igor Dodon, cu 23,5% iar pe următoarele poziții se află Ilan Șor - cu 6,1% dintre opțiuni și primarul Chișinăului, Ion Ceban - în care au încredere 5,8% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea în partide și acordarea votului în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate, PAS și Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și Partidul Nostru sunt singurele formațiuni care și-ar trimite oameni în parlament. La sondaj au răspuns 1153 de persoane.

Premierul italian Giuseppe Conte a anunțat că va demisiona marți ca urmare a pierderii majorității după retragerea din coaliției a partidului Vita Italia condus de fostul prim-ministru Matteo Renzi.

Deşi Giuseppe Conte a supravieţuit ulterior unui vot de încredere în Parlament, săptămâna trecută, el nu a reuşit să-şi asigure o majoritate absolută în Senat, ceea ce înseamnă că va avea dificultăţi în a pune în aplicare orice agendă politică dacă nu va putea atrage noi susţinători.

Tensiunile dintre formaţiunile guvernamentale mocneau de câteva săptămâni, pe fondul neînţelegerilor privind modul de alocare a celor circa 210 miliarde de euro din fondul de reconstrucţie post-pandemie al UE.

Italia Viva este o formaţiune mică, dar necesară pentru supravieţuirea coaliţiei din care mai faceau parte Democraţii (PD) de centru-stânga şi Mişcarea Cinci Stele (M5S), populistă.

La jumătatea lunii ianuarie, un sondaj Ipsos arăta că aproape jumătate din cetăţenii italieni nu înţeleg motivele acestei crize politice.

Potrivit unui comunicat al cabinetului , domnul Conte a convocat marți la 9:00 un Consiliu de Miniștri destinat „informării miniștrilor cu privire la intenția sa de a merge la Quirinale (sediul președinției Republicii) pentru a demisiona”. Conte, în funcție din iunie 2018, speră să primească un mandat de la președintele Sergio Matterella pentru a încerca să formeze un nou guvern, spune presa italiană citată de agenția Reuters.

Odată ce premierul își dă demisia, nu există nicio garanție că se poate forma o nouă coaliție.

Conte s-a opus ideii de a-și da demisia până acum de teamă că ar putea să nu fie reales. A încercat în schimb să atragă senatori șovăitori în tabăra sa cu vagi promisiuni privind un nou guvern și posibile poziții în ministere.

Schimbările dese de prim-miniștri sunt fapt curent în Italia care a avut 66 de guverne de la Al Doilea Război Mondial.

Forțele de ordine s-au încăierat pentru a treia noapte consecutivă cu protestatarii care se opun măsurilor de carantină în mai multe orașe din Olanda, potrivit BBC.

Mai mult de 150 de persoane au fost arestate, potrivit presei locale. În Rotterdam, poliția a tras focuri de avertisment și au folosit gaze lacrimogene, după ce un ordin de urgență emis de primar a fost ignorat de protestatari.

Nesupunerea civică a început din weekend după ce protestatarii au refuzat să respecte noile măsuri epidemiologice.

Prim-ministrul demisionar Mark Rutte ca condamnat „violența criminală".

Olanda are peste un milion de cazuri de coronavirus și circa 13.500 de decese, potrivit datelor centralizate de Universitatea Johns Hopkins.

Scene violente au avut loc marți seară în orașe precum Amsterdam, Rotterdam, Amersfoort sau Geleen. Protestatarii au aprins mai multe focuri în Haga, în timp ce polițiștii pe bicicletă care au încercat să disperseze mulțimea au fost întâmpinați cu pietre și artificii, potrivit BBC.

În Amsterdam au fost făcute mai multe arestări după ce au avut loc distrugeri ale bunul public. În Rotterdam, potrivit presei locale, au fost folosite tunurile de apă.

Fanii echipei Willem II au ieșit pe străzile din Tilburg pentru „a proteja orașul" de cei care se revoltau împotriva măsurilor.

Violențele au început sâmbătă când un centru pentru vaccinare a fost incendiat în orașul Urk. Poliția a numit evenimentele din weekend drept cea mai mare nesupunere civică din ultimele patru decenii.

Primarii din mai multe orașe au promis să introducă măsuri de urgență pentru a preveni mai multe perturbări.

Guvernul olandez a introdus cele mai dure măsuri de la începerea pandemiei - inclusiv o carantină de noapte care durează de la 21:00 până la 04:30.

Barurile și restaurantele sunt închise din octombrie, în timp ce școlile și magazinele neesențiale au închis luna trecută.

Zborurilor din Marea Britanie, Africa de Sud și America de Sud au fost oprite din cauza temerilor legate de noile variante ale virusului.

La Chișinău, ar urma să aibă loc prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, într-o nouă componență, sub conducerea președintei Maia Sandu. Din Consiliu fac parte, din oficiu, premierul, președintele Parlamentului, miniștrii apărării și de interne, directorul SIS și alți șefi ai instituțiilor puterii, iar printre cei adăugați de Maia Sandu se regăsesc deputați din formațiunea pe care a condus-o până recent - PAS -, Platforma DA, experți, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale și câțiva consilieri prezidențiali. Fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, a criticat noua componență a Consiliului Suprem de Securitate, într-o postare pe Telegram, și a numit „atentat la securitatea țării” numirea unor membri ai societății civile, care ar primi „bani din exterior” și vor avea acum „acces la informații confidențiale”. În decretul semnat luni, Maia Sandu a completat cu 11 persoane componența Consiliului Suprem de Securitate.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a semnat un ordin executiv care anulează interdicția parțială impusă așa-numitelor persoane transgender pentru îndeplinirea serviciului militar. „Ceea ce fac este să le permit tuturor americanilor calificați să-și servească țara în uniformă”, a spus Biden, semnând ordinul în Cabinetul Oval, pe 25 ianuarie.

În 2016, președintele Barack Obama a permis persoanelor declarate trangender să intre în armată și să primească asistență medicală pentru tranziția de gen. Dar în 2017, președintele Donald Trump a suspendat această decizie, invocând costuri medicale ridicate, permițând însă continuarea serviciului militar persoanelor trangender deja înrolate.

Ridicând acum interdicția prin ordinul său, Biden a spus că armata americană este mai puternică atunci când este inclusivă.

Bulgaria introduce obligativitatea prezentării unui test negativ la COVID-19 pentru toate persoanele care intră în țară. Ministrul bulgar al sănătății, Konstantin Angelov, spune că restricția este impusă pentru a preveni răspândirea tulpinelor mai infecțioase ale noului coronavirus, transmite Reuters.

În Bulgaria, potrivit autorităților, au fost deja identificate opt cazuri de contagiere cu tulpina depistată inițial în Marea Britanie.

„Vom lua măsuri pentru a face obligatorii testele PCR pentru toți călătorii care vor să intre în țară, inclusiv pentru cei din Uniunea Europeană”, a declarat ministrul bulgar al sănătății, Konstantin Angelov, la ședința de luni a guvernului.

Numărul de noi infecții cu COVID-19 a scăzut semnificativ în Bulgaria în ultimele săptămâni și autoritățile intenționează să relaxeze unele restricții precum și să permită redeschiderea școlilor gimnaziale, centrelor comerciale și sălilor de fitness de la 4 februarie.

Ministerul Sănătății spune că are asigurate vaccinuri anti-COVID-19 pentru 70% din populație. După discuții avute luni cu Delegația UE, cu OMS și alte foruri, prin video, ministerul moldovean a spus că vaccinele primite prin programul COVAX vor „acoperi” 20% din populație, iar prin „procurări și donațiile care vor fi recepționate” vor fi asigurați cu vaccin încă 50% din locuitori. „Totodată, România a anunțat despre intenția de a acorda cu titlu gratuit Republicii Moldova 200 de mii doze de vaccin anti-Covid” , se mai spune într-un comunicat al Ministerului Sănătății. În document se mai arată că există condiții adecvate de stocare a vaccinului la temperaturi de – 70°C și – 20°C și sunt reglementate toate procedurile pentru autorizarea importării vaccinului.

Uniunea Europeană spune că va aștepta să vadă dacă Rusia îl va elibera din închisoare pe opozantul Alexei Navalnîi înainte să decidă impunerea de eventuale noi sancțiuni împotriva Moscovei. „Am căzut de acord azi să așteptăm decizia judecătorească, să așteptăm să vedem dacă Alexei Navalnîi va fi pus în libertate peste 30 de zile”, a spus ministrul de externe german Heiko Maas, după întâlnirea avută luni cu omologii săi din țările UE. „Încă nu s-a terminat”. S-a relatat că la întâlnirea de luni unele țări est-europene din UE, ca țările baltice, Polonia sau Cehia, au cerut impunerea de sancțiuni imediate, dar în cele din urmă a avut câștig de cauză varianta așteptării, promovată și de germani.

Ucraina a protestat față de includerea de către BBC a unor orașe din Crimeea pe lista orașelor rusești unde s-au ținut sâmbătă proteste împotriva întemnițării opozantului rus Alexei Navalnîi. Pe harta cu 122 de „orașe rusești” publicată de BBC figurau Simferopol și Sevastopol, aflate pe teritorii ucrainene anexate de ruși în 2014. Pe harta BBC se specifica: „Rusia a anexat Crimeea în 2014”. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de externe, Oleh Nikolenko, a cerut serviciului rusesc al BBC să nu „promoveze narațiuni rusești”.

„Sevastopol și Simferopol nu au fost niciodată orașe rusești... Dreptul internațional contează”, a scris Nikolenko pe Twitter, la 24 ianuarie.

Kaja Kallas a devenit prima prim-ministră din istoria Estoniei, după ce parlamentul de la Tallinn a aprobat luni un nou guvern de coaliție, cu Partidul Reformei și Partidul de Centru, fără reprezentații extremei-drepte. Kallas, de 43 de ani, este fostă europarlamentară și fiica lui Sim Kallas, unul din fondatorii Partidului Reformei, fost premier și fost comisar al UE. „Primul lucru de care ne vom ocupa va fi această criză din sănătate”, a spus Kaja Kallas luni, referindu-se la pandemia de coronavirus. Noul guvern, care are 59 de locuri în parlamentul cu 101 membri, înlocuiește un guvern prăbușit în urma unui scandal de corupție, luna aceasta.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a criticat noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), stabilită printr-un decret al președintei Maia Sandu, publicat luni, în care figurează și numele unor persoane afirmate politic în cadrul partidului condus de ea până la alegeri, PAS. Într-o postare pe Telegram preluată de NTV, Igor Dodon a numit „atentat la securitatea țării” numirea în CSS a unor membri ai societății civile care ar primi „bani din exterior”. „Sunt nevoit să-i amintesc președintelui Republicii Moldova, că membrii CSS au acces la informații confidențiale, inclusiv la cele secrete și în acest scop există o procedură stabilită de SIS”, a mai scris Dodon. Din CSS, condus de președinte, fac parte în mod obișnuit premierul, președintele parlamentului și alți șefi ai instituțiilor puterii, dar șeful statului poate adăuga alți membri. Printre cei 11 numiți de Maia Sandu se regăsesc deputați din PAS, Platforma DA, experți, viceguvernatorul Băncii Naționale Vladimir Munteanu, dar și câțiva consilieri ai Maiei Sandu. Prima ședință a CSS sub conducerea Maiei Sandu va avea loc marți, 26 ianuarie.

Încă 224 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate luni în Republica Moldova. Numărul total teste efectuate a fost 1279, dintre care 1093 primare şi 186 repetate. Bilanţul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova a ajuns la 156.426. Din numărul total de cazuri, 4 sunt lucrători medicali: 2 medici, un asistent medical, un angajat auxiliar. Alte 230 persoane au fost vindecate. În total, 147.178 persoane au fost tratate de COVID-19 de la începutul pandemiei. Tot luni, autoritățile au anunțat șapte noi decese provocate de COVID-19.

Autoritățile de la Chișinău au lansat luni o campanie de informare a proprietarilor de automobile din stânga Nistrului despre condițiile în care pot ieși cu mașina personală în traficul internațional.

La 14 ianuarie, R. Moldova a anunțat că s-a amânat aplicarea interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor din regiunea transnistreană neechipate cu numere neutre și cu simbolul MD, întrucât populația din stânga Nistrului nu a apucat să se informeze suficient despre această cerință.

Restricția convenită de R. Moldova și Ucraina ar fi trebuit să intre în vigoare la 15 ianuarie, dar într-un comunicat al „externelor” de la Chișinău se spunea atunci că nu s-au făcut destule eforturi pentru informarea șoferilor, care riscă să se confrunte cu „inconveniențe majore”. Ministerul de Externe nu a spus până când se amână aplicarea noii măsuri, dar a promis să revină cu informații.

Democrații din Camera Reprezentanților a Congresului american se pregătesc să-l pună sub acuzare pe fostul președinte Donald Trump în vederea unui proces în Senat. Oficialii Camerei urmau să înmâneze Senatului luni seară articolul de „impeachment” bazat pe acuzația de „incitare la insurecție” comisă de Trump la 6 ianuarie. Atunci, o gloată de suporteri de-ai lui au luat cu asalt clădirea Congresului, aflat în ședință de confirmare a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale.

Procesul propriu-zis din Senat va începe la 8 februarie; opt legislatori democrați, acționând ca procurori, vor încerca să convingă un număr suficient de mare de republicani să-l condamne pe Trump, iar apoi se va ține un vot separat pentru a-i interzice să mai dețină vreo funcție publică.

Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch spune că brutalitatea „extremă” a poliției ruse și reținerile arbitrare „în masă” la protestele de la sfârșitul săptămânii sunt dovezi în plus despre „cât de jos s-au prăbușit standardele drepturilor omului” în F. Rusă.

„În cele din urmă, aceste reprimări ale drepturilor umane fundamentale galvanizează oamenii și aprofundează nemulțumirile protestatarilor”, a declarat Damelya Aitkhozhina, cercetător pentru Rusia la organizația cu sediul la New York, la două zile după ce mii de ruși au fost reținuți la demonstrații de protest împotriva arestării opozantului Alexei Navalnîi și împotriva corupției larg-răspândite.

Zeci de mii de oameni au ieșit la 23 ianuarie în stradă la Moscova, St. Petersburg și în zeci de alte orașe din F. Rusă, în cadrul celor mai mari proteste anti-guvernamentale din ultimii ani. Navalnîi a fost reținut în urmă cu o săptămână după întoarcerea în Rusia din Germania, unde se tratase în urma otrăvirii cu Noviciok din vară.

Organizația globală anti-sărăcie Oxfam spune că averile cumulate ale celor mai bogați zece oameni din lume au crescut de la începutul pandemiei de coronavirus cu 540 de miliarde de dolari, în vreme ce săracii vor avea nevoie de mai mulți ani ca să depășească efectele crizei. Oxfam a calculat că averile acumulate în ultimul an de bogătași precum Jeff Bezos (Amazon), Mark Zuckerberg (Facebook) sau Elon Musk (Tesla) ar fi „mai mult decât suficiente” pentru a cumpăra vaccine anti-COVID-19 pentru lumea întreagă și pentru a feri toți pământenii să se ruineze financiar din cauza pandemiei. Datele sunt cuprinse într-un raport publicat de Oxfam înaintea Forumului Economic Mondial Davos. „Pandemia are potențialul de a duce la creșterea sărăciei aproape în toate țările simultan, în premieră de când se fac asemenea statistici”, se spune în raportul intitulat „Virusul Inegalității”.

Agenția anti-dopaj din Rusia, RUSADA, spune că nu va face apel împotriva deciziei Curții de Arbitraj în Sport (CAS) de a interzice participarea Rusiei ca stat la competiții sportive vreme de doi ani, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Tokio (20121) și la olimpiada de iarnă de la Beijing (2022). Într-o declarație de presă, RUSADA spune luni că nu va contesta verdictul, „punând mai presus de orice interesele sportivilor ruși”.

La 17 decembrie, CAS a înjumătățit o interdicție pe patru ani impusă de Agenția Mondială Anti-Dopaj (WADA) împotriva sportivilor ruși în decembrie 2019. În baza acelei interdicții, numele, steagul și imnul F. Ruse sunt excluse din competițiile olimpice din cauza manipulării mostrelor de laborator și a datelor privind dopajul. RUSADA a spus că deși consideră verdictul CAS „greșit și unilateral”, salută respingerea de către CAS a sancțiunilor mai aspre propuse de WADA.

Restaurantele, barurile, cafenelele, teatrele, cinematografele şi sălile de jocuri de noroc din Bucureşti se redeschid de luni, 25 ianuarie 2021, la 30% din capacitate, ca urmare a deciziei în acest sens adoptate, vineri, de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Deciziile au intrat în vigoare ca urmare a scăderii, săptămâna trecută, a incidenței cumulative în capitala României la sub trei cazuri la mia de locuitori. Duminică, rata de incidență în București era de 2,37, în scădere pentru a cincea zi consecutiv, sub pragul de scenariu roșu.

Bucureștiul se afla în scenariul roșu din 20 octombrie 2020 și a ajuns și la o incidență de șapte cazuri la mia de locuitori.

Operatorilor licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc li se va permite funcţionarea în limita a 30% din capacitatea sălilor, în intervalul orar 6:00 - 21:00. Și magazinele rămân deschise tot până la ora 21:00, în condițiile în care restricțiile de circulație pe timp de noapte se mențin la nivel național între orele 23:00 și 5:00.

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare este permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 6:00 - 23:00.

„Dacă se va observa că începe o creștere, această măsură poate să fie inversată și să fie închis totul peste tot. Și cu tulpină nouă, și cu cea veche regulile sunt aceleași: mască, distanțare, limitarea deplasărilor. Dacă se va întâmpla să vedem că situația nu mai e controlabilă cu aceste incidențe stabilite anul trecut, se poate modifica hotărârea de guvern”, spunea Raed Arafat, vineri.

Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu, a atras atenţia că a cerut organelor în drept să intensifice controalele pentru a se asigura că normele în vigoare sunt respectate şi a cerut bucureştenilor prudenţă în continuare, mai ales în condițiile în care există tot mai multe indicii în privința unei răspândiri comunitare a noii tulpini de coronavirus, identificată prima dată în Marea Britanie, care este mult mai infecțioasă.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, au căzut de acord să lucreze îndeaproape împreună pentru a lupta cu pandemia de coronavirus și schimbările climatice. Cei doi lideri au vorbit la telefon, duminică, pentru prima dată după inaugurarea lui Biden. De asemenea, ei au discutat despre „dorința lor de a acționa împreună pentru pace în Orientul Apropiat și Mijlociu, în particular în problema nucleară iraniană”, a anunțat, într-un comunicat, biroul președintelui francez. Săptămâna trecută, Macron a lăudat decizia lui Biden ca, în prima sa zi în funcția de președinte, să readucă Statele Unite în acordul din care le-a retras predecesorul său, Donald Trump. Relațiile dintre Macron și Trump au fost adesea marcate de contradicții, iar discuția lui Biden cu liderul francez, care a durat aproximativ o oră, a urmărit și scopul de a elimina aceste tensiuni la nivel de șefi de stat. Un comunicat al Casei Albe precizează că Biden a promis o strânsă coordonare cu Parisul în ceea ce privește schimbările climatice, COVID-19 și economia globală. Biden „a subliniat angajamentul său de a consolida relația transatlantică, inclusiv prin parteneriatul SUA cu NATO și cu Uniunea Europeană”, se spune în declarație. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre cooperarea în chestiuni privind China, Orientul Mijlociu, Rusia și zona Sahel din Africa.

Nava rusească „Fortuna” a reluat lucrările de finalizare a construcției gazoductului Nord Stream 2, în apele daneze, la numai o zi după ce a intrat sub incidența unor sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii. Operatorul controversatului proiect care urmează să aducă gaze naturale din Rusia în Germania prin Marea Baltică a anunțat că are toate permisiunile necesare pentru continuarea lucrărilor. „Fortuna” urmează să pună ultimii cei aproape 150 de kilometri de gazoduct, inclusiv 120 prin apele daneze și 30 de kilometri prin apele germane, controlat de gigantul rus Gazprom. Statele Unite au impus, pe 19 ianuarie 2021, sancțiuni împotriva companiei KVT-RUS, proprietara vasului „Fortuna”, ultima dintr-un șir de alte acțiuni menite să stopeze construcția gazoductului Nord Stream 2. SUA și mai multe țări ale UE vor să împiedice finalizarea conductei, spunând că va consolida dependența energetică a Europei față de Rusia și va dăuna Ucrainei, ca țară de tranzit pentru gazul rusesc. În ciuda criticilor crescânde, Germania a anunțat, pe 20 ianuarie, că planurile sale pentru proiect sunt „neschimbate”. Conducta este finalizată în proporție de 94%.

În România, vor ajunge, luni, aproape 100 de mii de doze de vaccin anti-COVID. Este a șasea tranșă de vaccin Pfizer BioNTech, transmite Mediafax, cu referire la Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid (CNCAV).

Comitetul a mai anunțat că, pe măsură ce noile tranșe ajung în România, aplicația de programare se actualizează și permite continuarea procesului de programare pentru categoriile de populație aflate în etapa curentă.

„În ceea ce privește calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunțat revenirea la programul inițial de livrări către Uniunea Europeană începând cu 25 ianuarie și va crește numărul de doze în jurul datei de 15 februarie”, a mai anunțat Comitetul de coordonare a vaccinării din România. Până duminică, 24 ianuarie, peste 840 de mii de persoane s-au programat pe platforma de vaccinare.

Potrivit Agerpres, în ultimele 24 de ore, în România au fost imunizate 27.400 de persoane, numărul total ajungând la 433 de mii, dintre care numai puțin peste 13 mii de oameni – cu ambele doze. La cei vaccinaţi în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 50 de reacţii comune şi minore, dintre care cinci reacţii de tip local şi 45 de reacţii generale.

Începând cu 27 decembrie 2020, la nivelul centrelor de vaccinare s-au înregistrat 1.174 reacţii comune şi minore, dintre care 371 de reacţii de tip local cu durere la locul injectării şi 803 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Italia a anunțat că va recurge la pași legali împotriva Pfizer și AstraZeneca, după ce cele două companii farmaceutice au anunțat că micșorează temporar livrările de vaccinuri anti COVID-19 pentru Europa, relatează Reuters. Într-o declarație făcută duminică, ministrul italian de externe Luigi Di Maio a spus că firmele farmaceutice au „mușcat mai mult decât pot înghiți”, iar scopul Italiei este nu să obțină despăgubiri, ci să asigure primirea cantităților de vaccin contractate. Cu o zi mai devreme, premierul italian Giuseppe Conte a spus că tergiversarea livrărilor este „inacceptabilă”. Pfizer a spus săptămâna aceasta că reduce temporar livrările în Europa, fiind nevoită să efectueze schimbări în procesul de fabricare pentru a spori producția de vaccinuri. Vineri, și AstraZenneca a informat Uniunea Europeană că micșorează livrările cu 60% din cauza problemelor de producție.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, se confruntă cu noi critici după ce l-a amenințat cu violența fizică pe vloggerul Andrei Bolocan, autorul emisiunii satirice Lumina. Potrivit unei conversații publicate de vlogger, Ceban i-a scris că o „să-i socotească toți dinții”, după ce Bolocan a ironizat călătoriile primarului la Moscova și în Egipt și angajarea soției acestuia la trustul de presă al unui lider socialist. Într-o postare publică pe Facebook, primarul a folosit cuvinte insultătoare la adresa lui Bolocan și i-a cerut să nu-i „atace familia”. În ediția din 20 ianuarie a unei emisiuni online, Bolocan a arătat că Ceban a plecat de sărbători la Moscova împreună cu alți politicieni socialiști iar apoi a mers în vacanță în Egipt, deși îi îndemnase pe ceilalți locuitori ai capitalei să rămână de sărbători în cercul restrâns al familiei pentru a nu răspândi infecția de coronavirus. Vloggerul a mai inclus imagini în care Ceban recunoaște că soția sa lucrează pentru trustul mediatic al lui Corneliu Furculiță, liderului fracțiunii parlamentare a socialiștilor.

Kremlinul a acuzat Statele Unite de amestec în afacerile interne ale Rusiei după ce oficiali americani au criticat reprimarea violentă a protestelor de sâmbătă la care zeci de mii de ruși au cerut în stradă eliberarea din detenție a liderului opoziției, Alexei Navalnîi.

Embed Răspândește

Proteste pro-Navalnîi în orientul îndepărtat din Rusia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Link direct

• 240p | 3,9MB
• 360p | 6,7MB
• 480p | 14,8MB
• 720p | 20,9MB
• 1080p | 39,6MB

Declarațiile au fost făcute duminică de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce și ministerul rus de externe acuzase ambasada americană la Moscova de contribuție la instigarea protestelor. Înainte de demonstrații, ambasada a publicat posibilele locații ale acestora pentru a avertiza cetățenii americani în legătură cu riscurile din acele zone. Poliția rusă a intervenit în forță împotriva manifestanților în zeci de orașe, estimându-se că au fost reținuți aproape 3 500 de oameni. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a condamnat intervenția brutală a poliției, a cerut autorităților ruse eliberarea lui Navalnîi și „investigarea credibilă a otrăvirii sale”. Și alte guverne occidentale au criticat reprimarea protestelor ruse, Franța oferind sprijin protestatarilor și făcând apel la noi sancțiuni europene împotriva Moscovei. Miniștrii europeni de externe vor lua în discuție următorii pași față de Rusia în cadrul unei reuniuni care va avea loc luni, 25 ianuarie. Un critic proeminent al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la revenirea din Germania, unde s-a tratat în urma atacului cu gaz Noviciok asupra sa, din luna august.

Mii de oameni au fost reținuți de poliție în Rusia, sâmbătă, în timpul celor mai mari proteste din ultimii ani, la care rușii au ieșit în stradă pe ger pentru a cere eliberarea liderului opoziției, Alexei Navalnîi.

Embed Răspândește

Proteste pro-Navalnîi în orientul îndepărtat din Rusia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Link direct

• 240p | 3,9MB
• 360p | 6,7MB
• 480p | 14,8MB
• 720p | 20,9MB
• 1080p | 39,6MB

Protestele au cuprins zeci de orașe de pe toate cele 11 fusuri orare ale Rusiei. Imagini de la Vladivostok până la Moscova înfățișează scene violente în care poliția bate protestatarii în încercarea de a dispersa mulțimea. Într-un bilanț dat publicității duminică, organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info, a spus că au fost reținuți aproape 3 300 de protestatari, inclusiv soția lui Navalnîi, Iulia, și activiști ai Fundației Anticorupție condusă de opozant. Un critic proeminent al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la revenirea din Germania, unde s-a tratat în urma atacului cu gaz Noviciok asupra sa, din luna august. Recurgerea la violență împotriva protestatarilor a fost condamnată de Statele Unite și Uniunea Europeană. Ministerul rus de externe a acuzat Washington-ul de contribuție la instigarea protestelor.