Noua președintă aleasă a R. Moldova, Maia Sandu își începe joi, 24 decembrie 2020, mandatul, odată cu depunerea jurământului, ceremonie de la care Europa Liberă o să relateze.
Maia Sandu este prima femeie președinte al R. Moldova (cum în 2019 a fost și prima femeie în funcția de prim ministru). Totodată, este al șaselea președinte al R. Moldova și al patrulea șef de stat ales prin vot direct după Mircea Snegur (1991 – 1997), Petru Lucinschi (1997 – 2001) și Igor Dodon (2016 – 2020). Alți doi președinți, Vladimir Voronin (2001 – 2009) și Nicolae Timofti (2012 – 2016) au fost aleși de Parlament.
Pe de altă parte, președintele Igor Dodon se pregătește ca pe 30 decembrie, la Congresul Partidului Socialiștilor, să revină la conducerea partidului și astfel să controleze direct și cea mai mare fracțiune parlamentară.
Miercuri dimineață, guvernul Chicu și-a înaintat demisia, cu intenția declarată de a facilita organizarea de alegeri anticipate. La nivel declarativ cel puțin, toate partidele susțin ideea anticipatelor, rămâne de văzut însă cum se va ajunge la dizolvarea Parlamentului.
Potrivit Constituției, cel mai devreme, noul scrutin ar putea avea loc la trei luni de la demisia guvernului dar numai după ce legislativul respinge cel puțin două propuneri de guverne.
Există și posibilitatea ca Parlamentul să voteze un guvern de tranziție – așa cum a sugerat Igor Dodon – alternativă respinsă însă de PAS, fostul partid al președintei alese.
Matematic, Partidul Socialiștilor și aliații lor informali din gruparea Pentru Moldova, formată în jurul Partidului Șor, dețin majoritatea în Parlament și pot decide modul și data la care se vor organiza anticipatele.
