Linkuri accesibilitate

Președintele Austriei critică guvernul de la Viena


Președintele Austriei Alexander Van der Bellen

Șeful statului austriac Alexander Van der Bellen a afirmat pe 9 decembrie că regretă decizia guvernului Austriei de a bloca primirea României și Bulgariei în spațiul Uniunii Europene fără controale de frontieră, așa-numitul spațiu Schengen.

Croația, care a fost admisă în Uniunea Europeană în 2013, a primit joi 8 decembrie lumină verde pentru a adera la Schengen începând din ianuarie 2023, la reuniunea miniștrilor de Interne și de Justiție din Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles.

Admiterea în zona Schengen are nevoie de o unanimitate de voturi din partea țărilor membre, iar România și Bulgaria, care au intrat împreună în Uniunea Europeană în 2007, s-au lovit de opoziția Austriei și a Olandei.

Van der Bellen: poziția adoptată va intensifica criza migranților

Guvernul austriac și-a explicat opoziția prin temerile legate de numărul mare de migranți care ar fi intrat în Austria, și în general în Uniunea Europeană, prin România, deși datele Agenției de statistică a Uniunii Europene, Eurostat, arată că majoritatea migrației ilegale în UE s-a petrecut prin așa-numita rută balcanică, adică prin țările Balcanilor de Vest.

Potrivit cifrelor UE, doar sub 3 procente din cei 130.000 de migranți ilegali care au intrat în UE în ultima vreme au venit prin România.

Bazându-se pe criteriile tehnice pe care le-a evaluat, Comisia Europeană a recomandat luna trecută ca România, Bulgaria și Croația să fie admise, iar Parlamentul European a votat și el pentru primirea în Schengen a acestor trei țări.

Van der Bellen a criticat guvernul Austriei pentru poziția adoptată, despre care spune că va intensifica criza migranților, în loc să o reducă.

„Este adevărat că Austria se află într-o situație dificilă din cauza numărului mare de solicitanți de azil, dar blocada Schengen nu va duce la o soluție”, a spus șeful statului austriac într-o postare pe Twitter.

„Din contră, economia austriacă va avea acum de suferit din cauza contra-măsurilor românești”, a mai spus Alexander Van der Bellen, adăugând că speră în găsirea cât mai curând a unei soluții printr-un dialog între partenerii din Uniunea Europeană.

Autoritățile române și cele bulgare au spus că își vor continua eforturile pentru a România și Bulgaria să intre în zona Schengen.

„Bulgaria a performat foarte bine, chiar concluzia Comisiei Europene, rapoartele și alte opinii au arătat că Bulgaria și România îndeplinesc condițiile pentru primirea noastră în Schengen. Chestiunea a fost de ordin politic”, le-a spus jurnaliștilor vicepremierul bulgar Ivan Demergiev la Bruxelles pe 8 decembrie.

Românii boicotează produsele austriece, ambasadorul român la Viena rechemat la București

Autoritățile de la București au criticat și ele votul negativ al Austriei de la Consiliul JAI (reuniunea miniștrilor de Interne și Justiție) de joi, în timp ce românii au chemat masiv pe rețelele de socializare la un boicot generalizat al produselor austriece și le-au cerut compatrioților să nu mai facă afaceri cu băncile austriece și să evite să mai cumpere combustibil de la stațiile de benzină operate în România de compania petrol austriacă OMV.

Ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, care a fost în trecut directorul redacției în limba română a postului de radio Europa Liberă, a fost rechemat în țara sa pentru consultări.

Înainte de votul de joi , ambasadorul român la Viena i-a trimis o scrisoare președintelui austriac, în care a spus că este „consternat și îngrijorat” de „încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”, relatează Hotnews.

Iată câteva fragmente din scrisoarea adresată de ambasadorul român la Viena președintelui Austriei:

  • „Urmărim de câteva zile cu mare uimire repoziţionarea surprinzătoare a guvernului federal cu privire la preconizata extindere a spaţiului Schengen şi, legat de acest subiect, anunţata opoziţie faţă de planificata aderare a ţării mele, România, recomandată pe baza unor argumente factuale şi de Comisia Europeană şi de Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene.
  • În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră ţară, mă simt obligat să vă transmit consternarea şi îngrijorarea care mă cuprind faţă de încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine.
  • Pe lângă funcţia mea actuală de reprezentant diplomatic al României, mă adresez dumneavoastră şi în calitate de rezident temporar al unui spaţiu comun care se revendică de la uzanţele unei tradiţii şi culturi administrative iniţiate de împărăteasa Maria Tereza. Efectele revigorante şi modernizatoare ale acestei tradiţii administrative care au radiat de la Viena peste graniţele fostei monarhii au condus la progresele unei regiuni extinse între izvoarele şi vărsarea Dunării.
  • Cu toţii suntem rezidenţi, actori şi formatori ai acestui spaţiu de valori care se articulează continuu de-a lungul Dunării, o axă a fluidităţii, a continuităţii şi, în consecinţă, a unei convieţuiri prin interacţiune. Este o regiune întinsă care nu ar fi putut înflori fără existenţa unei comunităţi de valori exprimate printr-o comunicare bazată pe respect.
Ce este zona Schengen?
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:52 0:00
  • În spiritul tradiţiei iezuite, unul dintre principiile fundamentale ale abordării administraţiei tereziane şi al diplomaţiei moderne era şi următorul: Fortiter in re, suaviter in modo [puternic în faptă, blând în manieră, n. red.]. În ultimele zile, când guvernul federal şi-a revizuit în mod neaşteptat susţinerea tradiţională, valabilă de mai mult de un deceniu, pentru aderarea noastră la spaţiul Schengen, am regretat profund ignorarea acestor premise.
  • Aderarea ţării mele la spaţiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în acest proces, şi o confirmare a contribuţiei pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen, căruia nu îi aparţinem de jure. (…)
  • (…) Permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum.
  • România nu este nici parte a rutei migraţiei ilegale prin Balcanii de Vest, nici nu facilitează acest fenomen, cum nu reprezintă nici sursă pentru fluxurile de migraţie secundară. Această constatare faptică se confirmă prin rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene, precum şi prin statisticile şi analizele Frontex, date pe care vi le transmit anexat. Prin urmare, extinderea spaţiului Schengen prin aderarea ţării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârşit recunoscut şi în mod formal.
  • În urmă cu 40 de ani am avut ocazia, fiind atunci bursier Herder, să păşesc în sălile imperiale în care astăzi vă exercitaţi mandatul de preşedinte federal. Percepţia mea de atunci a stat sub semnul imensei moşteniri a Mariei Tereza. Ca student, am fost atunci copleşit de istoria şi tradiţia vieneze, în plus am avut şansa de a avea parte la Viena de umanitatea şi de spiritul comunitar care îmi lipseau atât de mult din partea autorităţilor statale de atunci ale patriei mele.
  • Astăzi, după 40 de ani, sunt iarăşi la Viena, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria şi sunt încrezător că fundamentele comunităţii noastre de valori rămân omenia, respectul şi deschiderea reciprocă.
  • Cu această convingere mi-am permis să-mi exprim, într-un mod poate prea personal, neobişnuit pentru un diplomat, gândurile şi îngrijorările mele privind pericolele cărora îi este expus, în momentul de faţă, parteneriatul nostru excepţional. Vă asigur, însă, mult stimate domnule preşedinte federal, că toate eforturile mele sunt puse în slujba scopului comun, şi anume, dezvoltarea cooperării noastre fără factori disturbatori, cu respect şi printr-o abordare între egali”.
  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

Previous Next

XS
SM
MD
LG