Linkuri accesibilitate

Condițiile (ne)aderării României la Schengen: Tehnice, politice – Austria. Ce s-a întâmplat joi la Bruxelles


Ministrul de Interne, L. Bode, și vicepreședintele CE pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, la Consiliul JAI de joi. Comisia a susținut ferm, încă din 2011, aderarea României la Schengen. Schinas s-a declarat dezamăgit de votul Austriei.

România își pregătește aderarea la spațiul Schengen de liberă circulație de două decenii, de când a început detalierea capitolelor de negociere pentru apartenența la Uniunea Europeană. După 20 de ani, cu trei săptămâni înainte de un posibil vot final, Austria a spus „NU” și astfel a și votat.

Joi, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI – al miniștrilor Justiției și ai Internelor din statele membre ale UE) Austria a votat împotriva aderării Românei la Schengen.

Votul Olandei a fost, teoretic, doar împotriva Bulgariei, dar vizează practic și România pentru că cele două țări au purtat negocierile „la pachet” – documentele oficiale sunt comune.

Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene.

Croația, membru UE din 2013, față de 2007 pentru România și Bulgaria, a fost primită, joi, în Spațiul Schengen de liberă circulație.

Pentru expertul în relații internaționale Ștefan Popescu momentul a fost un eșec al diplomației României, chiar dacă poziția Austriei a fost „necinstită”. Austria a invocat migrația ilegală, cu date care nu vizează, de fapt, România ca poartă de acces al migrației ilegale.

Austria a „mințit”, nu au ezitat să spună în ultimele zile experți și politicieni români.

România și migrația ilegală. Date și declarații

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer: „100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria”.

Ministrul de Interne, Lucian Bode: „Din cei aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% (3.574) au intrat în spațiul Schengen prin România”.

Datele oficiale: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex precizează că din ianuarie până în noiembrie 2022 prin Marea Neagră au intrat 196 de migranți din Afganistan (69), Somalia (48), Irak (44), Siria (20), Eritreea (6).

Poziția Austriei e, așadar, neobișnuită atât din punct de vedere al termenului scurt în care a fost anunțată, cât și în privința temei – migrația ilegală, care ar arăta o problemă a securității spațiului Schengen și, deci, a aderării României și Bulgariei.

Aceasta chiar dacă cele două nu fac parte din Schengen, deci nu ar avea de ce să fie responsabile de slăbiciunile granițelor Schengen.

Autoritățile de la București au părut la fel de șocate ca publicul de poziția Austriei, iar acest lucru le poate fi imputat, spune Ștefan Popescu.

Diplomația României, instituțiile vizate – ministere, președinție, ambasada de la Viena - nu au funcționat, iar autoritățile de la București, plătite de contribuabilii români, trebuie să explice care sunt adevăratele motive ale refuzului Austriei.

Intrarea în spațiul Schengen: avantaje și riscuri

Avantaje

  • Libertatea de mișcare a cetățenilor și mărfurilor și timpi mai scurți de călătorie.
  • Dispar (în principiu) controalele la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia.
  • Între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, cu un document de identitate valabil.
  • Pasagerii curselor aeriene nu vor mai trece prin controlul paşapoartelor.
  • Dispar timpii de așteptare la trecerea granițelor pentru transportatorii români, care în prezent sunt până la 8 ore (MAI).
  • O posibilă creștere economică de 0,5% (ministrul Finanțelor, Adrian Câciu).
  • Creșterea ar fi genrată de „ exporturi, investiții noi în România, fluxuri comerciale” (min. Finațelor, Adrian Câciu).
  • România și toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să intre în zona Schengen prin tratatele de aderare la UE pe care le-au semnat.

Riscuri

  • Ar putea creşte traficul cu fiinţe umane, și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
  • Ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor. (MAE)

În iunie 2022, autoritățile române afirmau că un milion de cetățeni moldoveni au cetățenia României, iar alte 100.000 de cereri sunt în așteptare (Adrian Dupu, secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova din cadrul guvernului României, citat de presa de la Chișinău).

(Sursă: Adevărul, Economedia, Digi24)

În ultimele trei săptămâni, Bucureștiul a încercat să demonteze argumentul migrației ilegale. Nu a prezentat alte posibile motive pe care le-ar avea Viena, în afara celui (fals) invocat public.

„Asemenea poziții nu apar peste noapte. Faptul că statul român un a fost capabil să afle această poziție înainte sau, dacă a știut-o, nu a reacționat, aceasta este problema cea mai gravă. Între țări aliate există o tradiție. În momentul în care există o problemă se face apel la canale oficiale, nu așa cum a făcut Austria, venind în spațiul public cu declarații brutale. Surprinde această lipsă de curtoazie”, adaugă și Ștefan Popescu.

Și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu spune că „fiind vorba de o tematizare politică, așa cum a anunțat-o Austria, ar fi trebuit știută din timp. Nu cred că probleme au apărut cu trei săptămâni înainte și ne puteam preveni partenerii, tocmai pentru a găsi o soluție. Situația e paradoxală, iar opoziția Austriei neverosimilă”, adaugă el.

Potrivit unui diplomat prezent la discuțiile din Consiliul JAI, care a stat de vorbă cu RFE/RL, punctul de vedere al Austriei a fost clar de la începutul întâlnirii: se opune unei decizii de aderare a României și Bulgariei.

Olanda a indicat că ar putea vota pentru aderarea României, dar pentru a putea avea o atitudine similară față de Bulgaria are nevoie de mai multe progrese în privința statului de drept și a luptei anti-corupție.

În ciuda acestor mesaje, președinția cehă a UE a încercat cu disperare să găsească o soluție, propunând un compromis [o formă de decuplare a României de Bulgaria n.r.] care a fost respins de Bulgaria.

Vít Rakušan, ministrul de Interne al Cehiei (deținătoarea președinției UE) și omologul din Austria, Gerhard Karner, la Consiliul la care Austria a blocat aderarea României la Schengen. Surse prezente la discuții spun că Cehia a încercat cu disperare să obțină un vot favorabil.
Vít Rakušan, ministrul de Interne al Cehiei (deținătoarea președinției UE) și omologul din Austria, Gerhard Karner, la Consiliul la care Austria a blocat aderarea României la Schengen. Surse prezente la discuții spun că Cehia a încercat cu disperare să obțină un vot favorabil.

Cehia a forțat un vot, lucru neobișnuit când opoziția e clară, iar rezultatul a fost cel anunțat. O întâlnire lungă, care putea fi încheiată după o oră, pentru că rezultatul nu s-a schimbat”, a precizat diplomatul european.

După vot, preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a calificat drept ilogică menținerea României și Bulgariei în afara Schengen, potrivit Agerpres.

Rolul Ucrainei, rolul Rusiei?

Autoritățile române au a crezut că le vor ajuta contextul internațional, războiul din Ucraina, și nu a făcut nimic pentru a-și asigura un vot pozitiv, spune Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.

De altfel, pagina oficială Schengen a Ministerului de Interne – www.schengen.mai.gov.ro – nu a mai avut o actualizare a Buletinelor Informative din 28.01.2021, deși în mandatul de ministru al lui Lucian Bode au avut loc momente importante precum vizita premierului Olandei în care a fost reafirmată condiția luptei anticorupție și a statului de drept sau votul recent de susținere din Parlamentul European.

În îndelungata sa istorie, României i s-au făcut multe nedreptăţi. De cele mai multe ori, la realizarea acestora a pus umărul Rusia.

Chestiunea Rusiei este însă una dintre problemele deciziei și votului Austriei, spune Cristian Diaconescu.

„Cine are interesul ca Europa să fie fisurată din punct de vedere al capacității de a lua decizii relevante în afară de Federația Rusă? Nu fac un proces de intenție pornind de la premise, ci privesc la consecințele imediate”, spune acesta.

Cu atât mai mult cu cât Austria nu a avut argumente reale, adaugă el. „Cred că este o chestiune de substrat geostrategic, probabil și pe o componentă economică, dar mai degrabă se încearcă din partea Austriei, ceea ce s-a mai întâmplat și în alte momente, obținere unui câștig politic intern folosind argumente internaționale”.

Ambasadoarea Austriei a fost convocată la MAE

Așa cum era de așteptat, reacțiile în România au variat de la critică la dezamăgire, de la revoltă la amenințare. Paginile de Facebook ale cancelarului Austriei și ale ambasadei de la București erau inundate de mesajele românilor revoltați încă dinaintea votului de joi.

Schengen | Românii au luat cu asalt pagina de Facebook a cancelarului austriac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:37 0:00

Ministerul de Externe a descris gestul Austriei ca „inadmisibil”.

Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene. /.../ MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene”, mai transmite Ministerul român de Externe.

„Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg”, adaugă MAE.

Acesta precizează că ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată joi seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României și protestul MAE față de atitudinea „nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.

ACTUALIZARE 9 decembrie, 11:25 – Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a rechemat în țară pe ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu pentru consultări. „Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, precizează MAE.

Istoria României spre aderarea Schengen nu a fost una ușoară sau scurtă, dar condițiile tehnice au fost îndeplinite de multă vreme, lucru confirmat de numeroase misiuni de evaluare, de sprijinul ferm acordat de mai mulți ani de Comisia Europeană și Parlamentul European, amintesc politicienii români.

După îndeplinirea condițiilor tehnice (în 2011), România a trebuit să convingă Olanda, de exemplu, care cerea garanții legate de Justiției – respectarea statului de drept și luptă anti-corupție.

Și această opoziție „istorică” (Olanda explica din 2011 că nu o interesează că sistemele sunt puse la punct, dacă corupția din România poate face ca acestea să fie ocolite) fusese depășită în ultima lună, iar refuzul Austriei de a vota pentru aderarea României la Schengen, un vot obligatoriu în contextul unanimității necesare, a venit ca o adevărată surpriză.

Imaginați-vă că aveți o ușă cu opt dintre cele mai bune încuietori din lume. Dar înaintea acelei uși stă cineva care îi lasă pe toți să intre - atunci ai o problemă.
2011 – ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers

„Lovitura” Austriei e dată și Uniunii Europene, nu doar României, remarcă Cristian Diaconescu.

După votul de joi, Comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, a exprimat dezamăgirea executivului european și a spus că aderarea celor două țări rămâne un obiectiv al mandatului său (actuala Comisie Europeană este în funcție până în 2024).

Johansson anunța pe 16 noiembrie că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să intre în Schengen. „E momentul să spunem 'Bine ați venit!'”, transmitea ea după reuniunea comisarilor europeni în care a fost discutată extinderea spațiului Schengen de liberă circulație.

Joi, Ylva Johansson a felicitat doar Croația, la fel cum a făcut și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aceasta a spus că e „foarte dezamăgită” de decizia în privința României și Bulgariei, a invocat unitatea reală de care ar trebui să dea dovadă UE și a cerut Consiliului să se asigure că va fi găsit „un compromis”.

La București, liderii PSD au criticat modul în care a negociat PNL. „Primii cinci oameni care au o răspundere directă pentru Schengen sunt de la PNL: Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Lucian Bode, Bogdan Aurescu și Cătălin Predoiu”, a spus un membru al conducerii PSD pentru Europa Liberă.

„O decizie mizerabilă”, a adăugat președintele UDMR, Kelemen Hunor pe Facebook, „un moment rușinos”, spune președintele USR, Cătălin Drulă.

USR cere demisia ministrului de Interne, Forța Dreptei afirmă prin vocea președintelui său, Ludovic Orban, că „cineva trebuie să plătească pentru acest eșec. Simpla aruncare a oprobiului public asupra statelor care au votat împotriva aderării României nu ne folosește la nimic”, iar AUR face apel la boicotarea companiilor austriece.

Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL tocmai pentru comunicare și relații internaționale, cere ca toate companiile de stat să își închide conturile la băncile cu acționariat austriac...

Președintele Erste Group Bank, Willi Cernko, a transmis pe LinkedIn regretul față de votul de joi al Austriei, a invocat valorile europene și a amintit că Austria este unul dintre cei mai importanți investitori străini din România.

Președinția României și Guvernul transmit că aderarea la Schengen rămâne obiectivul strategic al României.

Concluziile oficiale ale Consiliul JAI, transmise joi seara, nu menționează România și Bulgaria decât în declarația generală a președinției cehe, care salută aderarea Croației și spune că va continua să lucreze intens pentru ca Bulgaria și România să devină și ele „membre ale familiei Schengen în viitorul apropiat”.

Altfel, JAI a analizat eficiența măsurilor de securitate din interiorul spațiului de liberă circulație, a continuat discuțiile cu privire la migrație și azil. Membrii au schimbat opinii despre „dimensiunea externă a migrației și situația de-a lungul principalelor rute de migrație”, politicile de refuz, majorarea prețului vizelor pentru cetățenii din Gambia.

Au fost discutate și situația refugiaților ucraineni, provocările pe care le reprezintă războiul dus de Rusia în Ucraina, mecanismului european de protecție civilă și siguranța infrastructurii critice europene.

Alte teme: combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor comise online și contraterorismul.

„Pentru România problema Schengen este importantă, pentru Germania și Franța aceasta nu e o problemă capitală de politică externă”, a spus, joi, pentru Europa Liberă, expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Română.

Previous Next

XS
SM
MD
LG