Guvernul bulgar a criticat decizia Olandei de a bloca intrarea Bulgariei în spațiul fără controale de pașapoarte din interiorul Uniunii Europene, spunând că este un act de „cinism”
Guvernul premierului olandez Mark Rutte a anunțat pe 2 decembrie că va accepta primirea României și Croației în spațiul Schengen, dar va bloca primirea Bulgariei.
Executivul olandez a explicat că acest veto al său a fost provocat de eșecul autorităților bulgare de a ajunge la rezultate satisfăcătoare în combaterea corupției și a crimei organizate.
Miniștrii justiției din Uniunea Europeană urmează să decidă pe 8 decembrie dacă România, Bulgaria și Croația vor fi primite sau nu în Schengen. Primirea de noi membri în acest spațiu se poate face doar cu unanimitate de voturi din partea statelor membre.
„În loc de solidaritate europeană, Bulgaria primește cinism”, a scris președintele bulgar Rumen Radev într-un mesaj postat pe Facebook.
Intrarea în spațiul Schengen: avantaje și riscuri
Avantaje
- Libertatea de mișcare a cetățenilor și mărfurilor și timpi mai scurți de călătorie.
- Dispar (în principiu) controalele la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia.
- Între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, cu un document de identitate valabil.
- Pasagerii curselor aeriene nu vor mai trece prin controlul paşapoartelor.
- Dispar timpii de așteptare la trecerea granițelor pentru transportatorii români, care în prezent sunt până la 8 ore (MAI).
- O posibilă creștere economică de 0,5% (ministrul Finanțelor, Adrian Câciu).
- Creșterea ar fi genrată de „ exporturi, investiții noi în România, fluxuri comerciale” (min. Finațelor, Adrian Câciu).
- România și toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să intre în zona Schengen prin tratatele de aderare la UE pe care le-au semnat.
Riscuri
- Ar putea creşte traficul cu fiinţe umane, și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
- Ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor. (MAE)
În iunie 2022, autoritățile române afirmau că un milion de cetățeni moldoveni au cetățenia României, iar alte 100.000 de cereri sunt în așteptare (Adrian Dupu, secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova din cadrul guvernului României, citat de presa de la Chișinău).
(Sursă: Adevărul, Economedia, Digi24)
„Eforturile noastre nu merită să fie neglijate! Eforturile noastre nu merită insulte!”, a spus ministrul bulgar de interne Ivan Demergiev.
„Olanda nu are dreptul să nu ne vrea în Schengen. Felul cum au făcut-o este absolut inacceptabil, și nefondat din punct de vedere politic și legal”, a declarat ministrul justiției Krum Zarkov televiziunii bulgare.
Radev și Demergiev au sus că autoritățile de graniță din Bulgaria „fac eforturi extraordinare pentru a asigura securitatea” granițelor Uniunii Europene.
Ministrul olandez de Externe Wopke Hoekstra a spus pe 2 decembrie că „e prea devreme” pentru ca poziția Olandei cu privire la Bulgaria să fie schimbată, și că țara sa poate să reconsidere chestiunea numai când devine clar că Bulgaria are un mecanism de domnie a legii eficient, capabil să lupte cu corupția și cu crima organizată.
Austria a exprimat și ea rezerve cu privire la primirea Bulgariei în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a spus că țara sa sprijină intrarea Croației în Schengen, dar se opune primirii Bulgariei și României.
Comisia Europeană a declarat în mai multe rânduri că Bulgaria, România și Croația îndeplinesc criteriile de primire în Schengen, iar Parlamentul European a cerut ca aceste țări să fie acceptate fără nici o întârziere.
Din spațiul Schengen fac parte toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, mai puțin Cipru și Irlanda, și țările nemembre ale UE Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
