La Chișinău a fost dat astăzi publicității un nou sondaj de opinie realizat de compania Date Inteligente. Sondajul, care are o majă de eroare de 2,8%, arată că politicienii în care electoratul are cea mai mare încredere sunt președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.214 persoane pe telefon, în perioada 14-26 iulie.
Topul încrederii în politicieni este condus de Igor Dodon și Maia Sandu în toate sondajele de apariție recentă. Variază doar segmentul care îi desparte pe cei doi politicieni. Proaspătul sondaj realizat de compania Date Inteligente atestă o diferenţă de scor la capitolul încredere de şapte puncte procentuale în favoarea lui Igor Dodon. Aproximativ același fiind și handicapul când sunt testate preferințele pentru scrutinul prezidențial. Dacă președintele ar fi să se aleagă duminica viitoare, niciunul din cei doi politicieni nu ar acumula însă majoritatea din primul tur. Igor Dodon ar fi să obţină 37,8 la sută, iar Maia Sandu – 30,7 la sută. Ei sunt urmaţi la mare distanţă de Renato Usatîi şi Ilan Şor.
În turul doi de scrutin, potrivit sondajului, 54 la sută dintre respondenţi l-ar vota pe Igor Dodon, iar 46 la sută - pe Maia Sandu. Directorul executiv al companiei Date Inteligente, Mihai Bologan, precizează că opţiunile electorale exprimate în sondaj reflectă situaţia la zi şi s-ar putea modifica pe parcurs. Expertul consideră că e puțin probabil să intervină schimbări radicale în lunile care au rămas până la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie.
Se va polariza foarte mult societatea în jurul celor doi candidaţi...Mihai Bologan, de la Date Intelegente
„Este cert că nu va putea fi ales un candidat din primul tur şi va fi turul doi pe 15 noiembrie. Şi sigur că în turul doi vor candida Igor Dodon şi Maia Sandu. Cel care ar fi cel mai aproape este Renato Usatîi, dar el se află sub riscul de a nu participa la alegeri, ţinând cont de dosarul penal care a fost deschis pe numele său în Rusia. Şi chiar dacă ar participa, ar putea acumula 5 sau 6%, adică destul de puţin pentru a trece în turul doi. Cred că se va polariza foarte mult societatea în jurul celor doi candidaţi.”
Din cei trei politicieni cu cele mai mari şanse la prezidențiale doar lidera PAS, Maia Sandu, a anunţat oficial că va candida. Ea a lansat şi primul spot pentru campanie. Deși președintele Igor Dodon a spus că va anunța în septembrie dacă va candida pentru un al doilea mandat, suporterii săi au demarat diverse acțiuni de pregătire a terenului. Liderul formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, şi-a îndemnat susținătorii să-i dea de știre prin mici secvențe video dacă îl încurajează să candideze. Usatîi îl acuză pe Igor Dodon că ar vrea să-l împiedice să participe în cursă organizând pornirea celui mai recent dosar penal de către procurori din Federația Rusă, acuzație respinsă de şeful statului.
Şi-au mai anunţat intenţia de a candida la alegerile din 1 noiembrie, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, liderul Mișcării Unirea, Dorin Chirtoacă, şi președintele Partidului Unităţii Naţionale, Octavian Țîcu.
Unii analişti anticipează de pe acum o campanie aglomerată, mai cu seamă pe segmentul politic de dreapta, cu mulţi candidaţi care vor rupe din voturile electoratului pro-european şi vor şubrezi poziţiile favoriților în sondaje, aşa cum s-a întâmplat şi în alte scrutine.
Politologul Dionis Cenuşă consideră că participarea mai multor politicieni de dreapta ar putea fi chiar în avantajul celui care va trece în turul doi.
„Cu siguranţă vom avea două tururi. E puţin probabil că Igor Dodon, de exemplu, va putea câştiga din primul tur. Iar crearea acestei senzații de unitate în jurul unui candidat de dreapta în turul doi ar putea să-l ajute să obţină mai multe voturi, deoarece se creează senzaţie de mobilizare a electoratului şi în final mai multă lume ar putea să iasă să voteze deoarece în favoarea Maiei Sandu, de exemplu, se vor pronunța cinci sau opt lideri de pe dreapta. Dar până la alegeri avem în jur de trei luni pe parcursul cărora anumite lucruri pot distanţa un candidat de şansele unii victorii. Cel mai mult va influenţa rata popularității modul în care va fi gestionată criza sanitară.”
Un rol important îl va juca şi modul în care vor fi organizate alegerile în diaspora, în condiţiile crizei sanitare, spune politologul. El amintește că la precedentul scrutin prezidențial, din 2016, diaspora, în special cea din occident, s-a mobilizat într-un număr record, mai ales în turul doi, iar mulţi nu au reuşit să voteze pentru că nu s-au ajuns buletine de vot.
Dionis Cenuşă: „Cred că de pe acum este necesar să se discute cu anumite ţări într-un mod mai serios, vorbim despre Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Rusia, pentru a vedea care sunt probabilitățile unor interdicţii care să împiedice organizarea alegerilor. Nu vorbim despre toate ţăriile lumii, ci despre cele în care prezenţa diasporei moldovenești este largă şi participarea acesteia în alegeri este activă de-a lungul anilor.”
Experta internațională în politici de sănătate, Ala Tocarciuc constata într-o recentă analiză pentru agenţia de presă IPN că alegerile prezidențiale din 1 noiembrie vor putea fi desfășurate într-un mod liber și corect, pe principii democratice, doar dacă în lunile ce au rămas R. Moldova reuşeşte să reducă rata de transmisie locală a infecţiei Covid-19. „Alegerile prezidențiale ar fi unul din motivele importante pentru o consolidare comunitară”, consideră experta, care ia în calcul şi o posibilă amânare a alegerilor.
