Linkuri accesibilitate

Un nou sondaj de opinie: o clasă politică în scădere de popularitate, un electorat obosit și dezamăgit


Maia Sandu și Igor Dodon la o dezbatere din anterioara campanie pentru prezidențiale

Un proaspăt sondaj de opinie realizat de CBS-Axa la comanda comunităţii WatchDog sugerează un impact fără precedent al crizei pandemice asupra preferinţelor electorale şi politice.

Numărul indecişilor şi a celor care nu au încredere în niciun politician atinge cote istorice. Iar cea mai taxată este guvernarea dominată de socialişti. În doar o lună PSRM a scăzut în sondaje cu 6 la sută. La fel a scăzut şi gradul de încredere în președintele Moldovei, Igor Dodon. Distanța între el și Mara Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, posibila candidată pentru un mandat de președinte, este de doar de câteva procente.

Un nou sondaj de opinie: o clasă politică în scădere de popularitate, un electorat obosit și dezamăgit
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:40 0:00
Link direct

Din sondajului realizat de CBS-Axa rezultă că la un eventual scrutin prezidențial aproape 60 la sută dintre respondenţi nu ar şti cu cine să voteze. E o cotă nemaiîntâlnită în sera de sondaje recente. Favoriţii cursei prezidenţiale rămân în continuare, preşedintele Igor Dodon şi fosta prim-ministră Maia Sandu, ce-i drept cu potențiale scoruri sub cele prognozate de alte cercetări, mai cu seamă în cazul lui Igor Dodon. Distanţa între liderul informal al socialișilor şi lidera PAS, Maia Sandu, este de nici 3 procente. În sondajul realizat tot în luna mai de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, Igor Dodon acumula un scor de cel puţin două ori mai mare decât Maia Sandu.

Diferențe uriașe se atestă şi la capitolul încrederea în politicieni. Proaspătul sondaj realizat de CBS-Axa surprinde o cotă istorică de peste 60 la sută a celor care spun că nu am încredere în nimeni şi din nou o diferenţă la limita marjei de eroare între Igor Dodon şi Maia Sandu. Aceeaşi tendinţă se atestă şi la ratingurile partidelor. La un eventual scrutin parlamentar PSRM nu ar mai conduce detaşat, acumulând un scor aproape similar cu cel al Partidului Acţiune şi Solidaritate, și asta în condiţiile în care 46 la sută nu-şi divulgă intenţiile de vot, iar alţi peste 18 la sută dintre respondenţi spun că nu ar merge să voteze.

Valeriu Pașa
Valeriu Pașa

Activistul civic Valeriu Paşa de la comunitatea WatchDog, comanditara sondajului, constată că numărul absenteiștilor, a celor care spun că nu se vor prezenta la urne este mult mai mare comparativ cu alte măsurări:

„Chiar dacă prezenţa finală nu se corelează de fiecare dată cu rezultatele sondajelor, dar totuşi indică anumite tendinţe şi aceste 18,4 la sută este foarte mult. Pentru comparaţie, un sondaj realizat exact după aceeaşi metodologie , o lună în urmă, tot de CBS-Axa indica o cifră de 10 la sută a celor care spun că nu s-ar prezenta la vot. Cumulat, cei care spun că s-ar prezenta sigur sau absolut sigur la vot constituie puţin peste 55 la sută. Ceea ce este iarăşi un indicator mic. Pentru comparaţie, în ajunul alegerilor locale din Chişinău în toamna anului trecut indicatorul celor care spuneau că sigur vin la vot era de 75 la sută.”

Oboseala generală de stat acasă, de tot felul de restricţii are impact asupra preferințelor politice

Sociologul Vasile Cantarji de la CBS-Axa spune că sunt tendinţe de moment influenţate în mare parte de criza sanitară: „Fără îndoială situaţia generală, oboseala generală de stat acasă, de tot felul de restricţii are impact asupra preferințelor politice, or dacă comparăm datele cu sondajul publicat o lună în urmă putem constata şi este absolut logic că la moment cei mai taxaţi pentru situaţia nefastă în care s-au pomenit oamenii după o lună şi jumătate de restricţii sunt cei de la guvernare, partidele responsabile de guvernarea ţării.”

Veridicitatea datelor sondajului a fost pusă la îndoială de sociologii altor case de sondaje. Directorul IMAS Chişinău Doru Petruţi şi Mihai Bologan de la compania iDATA au reproşat autorilor sondajului că ar majora intenţionat numărul indecişilor, dublându-l sau chiar triplându-l față de situația reală, pentru a putea manevra scorurile partidelor și ale personalităților din vârful topului.

Sondajele de opinie au fost dintotdeauna un măr al discordiei în R. Moldova, fiind deseori considerate puţin credibile fie de experţi, dar mai ales de politicieni, atunci când nu ei le comandă. Ce forță de inducție au sondajele ori chiar de manipulare? Deocamdată nu există cercetări temeinice locale care să fi răspuns la această întrebare.

XS
SM
MD
LG