Implicările Legației Sovietice în comunizarea României și pregătirea anexării Basarabiei, se atestă printr-o detaliere a procesului de răspândire a presei și literaturii sovietice în București și provincie (mai ales în Basarabia), precum și a legăturilor cu anumite cercuri culturale din țară, care se făcea prin secția VOKS (Societatea pentru Relațiile Culturale între URSS și Străinătate, creată în anul 1925, cu sediul principal la Moscova) a Legației.

Printre documentele găsite în acest domeniu în arhiva ridicată de la fosta Legație Sovietică menționăm următoarele:

• Adresa din 20 octombrie 1938 a numitului SMIRNOV din Centrala VOKS către tov. KUKOLEV, însărcinatul VOKS în România, prin care-i cere o caracterizare politică a tuturor persoanelor din România cu care VOKS are legături şi a modului cum acestea au exploatat materialul (literatură, fotografii etc.) primit. Totodată, cere să i se comunice măsurile ce trebuie să le execute în vederea activității viitoare în România.

Adresa din 14 noiembrie 1938 a însărcinatului cu afaceri al URSS în România KUKOLEV către VOKS, tov. GOLUB, prin care îi face cunoscut că în urma unei convorbiri pe care a avut-o cu un ziarist al cotidianului democratic Lumea Românească, acesta „a manifestat un interes deosebit față de operele lui ESENIN”, cerând ca să i se pună „la dispoziție" „lucrările acestuia”, ca ,,să le traducă în românește pentru poporul român”. KUKOLEV considera că traducerea este neoportună și de aceea solicita concursul.

• Adresa nr. 800 din 1 ianuarie 1939 a însărcinatului cu afaceri URSS în România KUKOLEV, către vicepreşedintele VOKS, SMIRNOV, prin care recomandă acestuia pe BUCOV (Emilian Bucov, ulterior vestit poet și prozator din RSSM – n.a.) „cunoscut om de stânga”, care a tradus complet în limba română cartea lui ILF și PETROV „12 scaune” şi care era ocupat cu traducerea „Vițelului de aur”. De asemenea, ,,dânsul intenționează să traducă în românește o serie de autori sovietici, ca ALEXEI TOLSTOI, PILNEAK, GLADKOV, ERENBURG şi alții”. In continuare, KUKOLEV spune că aceste traduceri sunt folositoare propagandei sovietice de aceea roagă să i se aprobe numitului BUCOV avansarea sumei de 7.000 lei, necesară acoperirii cheltuielilor de tipărire. Totodată, roagă să i se mai trimită o dare de seamă despre literatura modernă clasică sovietică, pentru a putea fi difuzată prin radio, mai ales că numitul BUCOV „a căpătat aprobarea principial prin anumite persoane de la Radio-difuziune”.
• Adresa nr. 831/Ru din 13 aprilie 1940 a tov. LUNIN, al doilea secretar al Legației din România către VOKS, tov. VOLKOV, prin care înaintează două compoziții muzicale ale ,basarabencei” KANTOROVICI TATIANA („Tara mea părăsită”, romanță după versurile lui S. ESENIN şi „Prin valea surită”, romanță după versurile lui AL. BLOK), solicitând aprecierea lor şi difuzarea în cazul că vor fi primite favorabil.

Adresa nr. 111/Ru a tov. LUNIN către VOKS, tov. KANÎŞEVSKI, prin care-i arată că următor cedării Basarabiei şi Bucovinei de Nord presa română a început o campanie împotriva URSS, pentru a dovedi „dreptul istoric” al României asupra acestor provincii. De asemenea, România a început ,,terorizarea basarabenilor râmași în țară” şi a procedat la „arestarea acestora, oprindu-le frecventarea legației” şi din această cauză „legăturile culturale” stagnează.

• Adresa din 14 martie 1939 a însărcinatului cu afaceri în România KUKOLEV către VOKS, tov. SUPROV, prin care-i face cunoscut că „cetățeanul” BABOIANU, fondatorul Soc. Armenești „HOG" din România, într-un raport scris i-a înfățișat activitatea social-culturală a acestei societăți, călăuzită „de o prea caldă simpatie față de Armenia Sovietică”. Totodată, ținând seamă de solicitările făcute să i se trimită „filme cinematografice, plăci de patefon, fotografii înfățișând progresele industriale și culturale în Armenia Sovietică, ziare și cărți literare în limba armeană”, pentru a fi date în propaganda societății menționate. S-a păstrat de asemenea raportul numitului BABOIANU, președintele societății „HOG” și director al ziarului armenesc Bahog, despre felul cum a utilizat materialul primit de la VOKS prin intermediul Legației URSS în România.
• S-a mai găsit o cerere a legației către Serviciul Consular al Comisariatului de Externe, semnată de KRÎMOV, prin care solicită ca transmisiunea radio de la Moscova să aibă loc la ora 21.00, când muncitorii se înapoiază acasă și au astfel ocazia s-o asculte.
• Lucrarea „Industria socialismului în necontenit progres”, în care se spune, între altele, că Armata Roșie „posedă un armament remarcabil”, o tehnică superioară și dușmanii Patriei nu odată au simțit pe spinarea lor forța zdrobitoare a kilogramelor lui VOROŞILOV”.
• O serie de lucrări în limba franceză privitoare la unele din aspectele sociale ale URSS, întitulate La cite des efants hereus, Les fetes ouvriers, Organisation des Syndicats și Un club a l'usine; 8 lucrări referitoare la LENIN, întitulate Lenine a Zurich (1916), Iliitch avant Octobre (1917), Lenine et les enfants, Lenine dans la poesie des peuples et l'URSS, Recita sur Lenine, Lenine vivant, Le geant, De Lenine și Comment parler de Lenine; o lucrare privitoare la STALIN, numită Citation de Staline et sur Staline; 5 lucrări relative la teatrul sovietic și anume: Les Meilleurs theatres de l'URSS, Les theatres pour enfants en URSS, Les theatres des sovhoz et des kolkhos en URSS, De Bi-ba-Bo-au teatros și Shakespeare sur la scene sovietique; 5 lucrări în legătură cu cinematograful sovietic, întitulate Le cinema sovietique, La musique du cinema sovietique, Un nouveau filme sovietique: Minin et Pojarsky, Le film La Marseillaise en URSS, Comentario fut tourne Alexandre Nevsky.

Activitatea ocultă a legației din punct de vedere economic se realiza prin Reprezentanța Comercială (Torgpredstvo), care urmărea:

- strângerea de informațiilor de natură economică, financiară, etc .;

- examinarea şi clasarea materialului adunat;

- păstrarea legăturii cu Banca Națională a României și întocmirea fișelor comerciale.

Printre lucrările cu caracter economic găsite în arhiva ridicată de la Legația Sovietică menționăm următoarele:

A. Studii referitoare la petrol

Aria exploatării petrolifere în România, de MIHAIL PIZANTY, Industria petrolului (în limba rusă), Investiții de capital în industria petroliferă (în limba rusă); Măsuri pentru sporirea producției de petrol (în limba rusă). Este vorba de măsurile luate de Ministerul Comerțului Exterior în 1940; Blocada engleză și aprovizionarea Germaniei cu petrol (în limba rusă).

Statistici privitoare la petrol:

1. În limba română:

Activitatea petroliferă din România în anul 1939; Raport asupra situațiilor terenurilor petrolifere de exploatare și de explorare în vederea sporirii producției de țiței a țării; Valori medii pentru produsele petrolifere destinate pentru export; Calcularea livrărilor de motorină; Prețuri pentru produsele petrolifere indicate în Monitorul Oficial (15.10.1940) recalculate la Ploiești Nord și Sud la 25.10.1940; Estimarea numărului de vagoane / cazane necesare consumului intern în martie și aprilie 1941.

2. În limba franceză:

Le Tonnage total de la flotte de tanks petroliphere navigant sur le Danube, sous divers pavillions; Production de petrole brut des Soc. Luego. An 1939; Specification de huiles lubrifiants; Specification des frais Ploiești FOL Constantza.

3. În limba rusă:

Distileriile de petrol din România; Dezvoltarea industriei petrolifere române: sondaj, extragere și comercializarea petrolului în ultimii 10 ani; Steaua Română, dare de seamă pe anul 1939; Transportul de petrol din România; Prețurile produselor petrolifere la Constanța (30.12.1939); Prețurile la export și produsele petrolifere valabile la 22.09.1940; Petrolul din România după pierderile teritoriale suferite.

B. Referitor la „navigație” găsim:

- o notă prin care se cer (probabil informatorului legației în acest domeniu) cărți privitoare la „căderile de apă din România";

- un dosar conținând o serie de cereri de relații (în limba rusă) asupra noului regim, taxelor și proiectelor politice şi tehnice privitoare la navigația pe Dunăre, Porțile de Fier, Dunărea maritimă, precum și asupra canalului Cernavodă - Constanța;

- o radiogramă referitoare la ,, zona maritimă română primejdioasă”.

De un interes aparte este adresa fostului ambasador al URSS în România, LAVRENTIEV, către secretarul general al NKID-URSS, SOBOLEV, prin care, privitor la „ reorganizarea de curând anunțată de Guvernul român a Direcției Autonome a Dunării Maritime (DADM)”, atrage atenția asupra mai multor puncte. Între altele, numitul spune că „în urma decretului dlui general ANTONESCU se poate deduce, că în viitorul cel mai apropiat DADM va fi militarizată și pe Dunăre se va proceda la o serie de lucrări defensive”. De asemenea „necesitatea unor construcții cu caracter defensiv militar a obligat pe români să apeleze la germani pentru un ajutor financiar, care însă nu a condiționat acest ajutor prin decretul de mai sus şi care le dă posibilitatea să pună mâna pe DADM cu ajutorul finanțării pe termen lung și a deveni (de facto) stăpâni pe gurile Dunării” . „Deoarece pentru noi (URSS - n.a.) această chestiune nu este indiferentă, ar trebui schimbată politica Dunării”, conchide diplomatul.

C. Diferite statistici: Exportul României în Germania în anii 1938 şi 1939

- Exportul României de principalele produse animale și suprafețele însămânțate cu cereale în toamna anului 1939.

Din analiza preliminară a activității Legației Sovietice de la București putem desprinde faptul că URSS a stabilit de formă raporturi diplomatice cu România, pentru ca la adăpostul Legației Sovietice la București să creeze un centru important de spionaj și propagandă comunistă. Activitatea diplomatică a legației era numai de suprafață. Paralel cu aceasta și camuflată de ea se desfășura mai intens activitatea ocultă a legației, care se realiza prin cele cinci „servicii informative”, un număr de „reprezentanțe” şi un corp funcționăresc, în majoritate agenți ai Kominternului sau NKVD, și printr-un număr de informatori locali. Materialul ridicat de la fosta Legație Sovietică demonstrează cu prisosință că întreaga mișcare comunistă din România era condusă din teritoriul legației.

*** Mulțumiri dnului Vadim Guzun pentru oferirea lucrării Complimente de la Tanti Haritina. Spionaj sovietic în România, 1924-1944 (Cluj-Napoca: Argonaut, 2018), folosită în elaborarea acestei serii de publicații.