Linkuri accesibilitate

Premierul român spune că obiecțiile Austriei privind intrarea României în Schengen sunt nejustificate


Premierul României Nicolae Ciucă.

Primul ministrul al României Nicolae Ciucă a declarat miercuri că țara sa are o așteptare legitimă să se alăture spațiului frontierelor deschise Schengen, spunând că afirmațiile guvernului austriac potrivit cărora România ar fi o poartă prin care intră migranți ilegali în UE sunt nejustificate, relatează Reuters

Miniștrii de interne din țările membre în Uniunea Europeană votează joi dacă România, Bulgaria și Croația să fie admise în zona Schengen, o decizie care are nevoie de unanimitate.

Ministrul austriac de interne Gerhard Karner și cancelarul Karl Nehammer au anunțat că se opun intrării României, dar și a și Bulgariei în Schengen, spunând că pentru a fi de acord cu primirea României, numărul migranților ilegali care intră în Uniunea Europeană prin România trebuie să scadă.

Datele Frontex contrazic afirmațiile autorităților austriece

Însă datele Frontex, Agenția pentru granițe a UE, arată că intrarea migranților ilegali în blocul pan-european se face predominant prin țările din Balcanii de Vest, numărul acelora care intră prin România fiind de sub 3% dintr-un total de din cei aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest.

„Practic, nu putem vorbi de o justificare reale în acest moment”, a spus premierul Ciucă, citat de agenția Reuters.

„Înțelegem cu toții că imigrația ilegală este o problemă sensibilă din punct de vedere politic în multe state membre, dar blocarea României nu va aduce Austriei răspunsurile pe care le dorește”, a mai spus premierul de la București.

Olanda, care se opusese înainte intrării României, și-a modificat punctul de vedere și sprijină acum aderarea acestei țări la spațiul Schengen, dar se opune în continuare primirii Bulgariei.

Intrarea celor două țări fusese blocată la votul similar care a avut loc în 2011, mai multe țări spunând atunci că România și Bulgaria au probleme cu statul de drept, corupția și crima organizată.

Comisia Europeană a cerut ferm ca România, Bulgaria și Croația să fie lăsate să intre în Schengen

România și Bulgaria, continuă Reuters, se află pe rutele ilegale majore către Europa traficului de arme și de ființe umane, dar Comisia Europeană a susținut și în 2011 și cel mai recent în această toamnă că ambele țări îndeplinesc condițiile primirii în Schengen.

Pe 16 noiembrie, Comisia Europeană a cerut ferm ca România, Bulgaria și Croația să fie lăsate să intre în spațiul fără frontiere al Uniunii Europene, spunând că de ani de zile aceste state au contribuit semnificativ la buna funcționare a acestui spațiu, inclusiv în timpul pandemiei de COVID 19 și mai recent în contextul războiului din Ucraina.

Din spațiul Schengen fac parte toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, mai puțin Cipru și Irlanda, și țările nemembre ale UE Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Intrarea în spațiul Schengen: avantaje și riscuri

Avantaje

  • Libertatea de mișcare a cetățenilor și mărfurilor și timpi mai scurți de călătorie.
  • Dispar (în principiu) controalele la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia.
  • Între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, cu un document de identitate valabil.
  • Pasagerii curselor aeriene nu vor mai trece prin controlul paşapoartelor.
  • Dispar timpii de așteptare la trecerea granițelor pentru transportatorii români, care în prezent sunt până la 8 ore (MAI).
  • O posibilă creștere economică de 0,5% (ministrul Finanțelor, Adrian Câciu).
  • Creșterea ar fi genrată de „ exporturi, investiții noi în România, fluxuri comerciale” (min. Finațelor, Adrian Câciu).
  • România și toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să intre în zona Schengen prin tratatele de aderare la UE pe care le-au semnat.

Riscuri

  • Ar putea creşte traficul cu fiinţe umane, și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
  • Ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor. (MAE)

În iunie 2022, autoritățile române afirmau că un milion de cetățeni moldoveni au cetățenia României, iar alte 100.000 de cereri sunt în așteptare (Adrian Dupu, secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova din cadrul guvernului României, citat de presa de la Chișinău).

(Sursă: Adevărul, Economedia, Digi24)

  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

Previous Next

XS
SM
MD
LG