Noi informații cu privire la colaborarea preoților cu NKVD-ul sovietic ies la iveală odată cu deschiderea arhivelor Serviciului de securitate al Ucrainei. O copie a unui document a fost transmisă de cercetătorul ucrainean Konstantin Boduslavski serviciului rusesc al postului nostru de radio, Radio Svoboda.
Este vorba despre o „scrisoare de serviciu cu privire la activitatea și comportamentul agenturii din rândul episcopatului Bisericii ortodoxe ruse pe teritoriul Ucrainei”, document care este semnat de comisarul poporului din cadrul securității de stat din RSS Ucraineană, Serghei Savcenko. Raportul datează din 15 ianuarie 1946 și conține date despre șapte episcopi. Trei dintre aceștia sunt calificați drept „nesiguri”, iar despre ceilalți patru se spune că „lucrează conștiincios cu organele noastre”.
Potrivit preotului Bisericii ortodoxe autocefale a Ucrainei, Iakov Krutov, care este și autor al unei emisiuni pe teme creștine la Radio Svoboda, preoții vizați în raportul respectiv pot și identificați cu ușurință în baza arhivelor și datelor istorice. Rapoartele securiștilor dovedesc, potrivit lui, că practic toți ierarhii Patriarhatului de la Moscova erau agenți ai Securității cu sediul central în Liublianka. Dar au fost și mulți dintre cei care nu și-au dat prea mult străduința în a-și denunța colegii și enoriașii. Unii, după cum se vede din documentele publicate, aveau chiar tendința „de a se eschiva de la îndeplinirea sarcinilor”.
Krutov subliniază că în 1946 principala grijă a securiștilor ucraineni era lichidarea bisericii greco-catolice, inclusiv în străinătate. iar episcopii au devenit întâi de toate agenți ai politicii externe a Kremlinului, mergând în alte țări și făcând presiuni pentru a convinge bisericile de acolo să treacă sub patronajul Moscovei.
Iakov Krutov mai spune că cea care gestiona dosarele preoților din Ucraina era direcția a 2-a a NKVD-ului, care se ocupa de contraspionaj. Și asta, pentru că Ucraina în 1946 era percepută ca teritoriu ocupat, mai mult, unul care avea hotar direct cu alte țări recent ocupate și din acest punct de vedere nu era considerată total „internă” și nici loială. În plus, apare evident și din aceste documente, dar și din alte surse, că Kremlinul a păstrat religia în primul rând din considerente de politică externă, în calitate de canal de influență, subliniază Krutov.
În Ucraina în 1946, dar și mai târziu, existau de două ori mai multe biserici care activau decât în Rusia – aproximativ șase mii.
„Agentul „Liniștit”: manifestă tendințe de eschivare de la sarcinile cu caracter de spionaj care i se pun, sunt semnalate fapte de atitudine neloială față de puterea sovietică”, se spune în scrisoarea NKVD-ului.
Agentul „Liniștit” este episcopul Boris Vik. Acesta fusese arestat în 1935, dar eliberat după un an și jumătate, și acum este clar de ce – devenise agent. Este unul dintre primii episcopi trimis de Moscova Ucraina proaspăt cucerită, numit în martie 1944. „A venit în eparhia de la Cernigov cu misiune specială din partea NKVD cu caracter de spionaj”, se spune în scrisoarea care însă nu este foarte favorabilă la adresa sa. Acesta ar fi scris doar trei denunțuri contra preoților pe care îi avea în subordine, prea puțin în viziunea autorului. „Agentul „Liniștit” manifestă tendințe de eschivare de la sarcinile cu caracter de spionaj care i se pun, sunt semnalate fapte de atitudine neloială față de puterea sovietică”, se mai spune în document.
Este interesant faptul că la câteva luni după această scrisoare a NKVD-ului, Vik a fost trimis, împreună cu un alt coleg, în Japonia, pentru a face unificarea bisericii ortodoxe japoneze cu cea de la Moscova. Misiunea, cel mai probabil, era controlată de direcția de contraspionaj. Ulterior, acesta a condus mai multe eparhii ale patriarhiei Moscovei în străinătate, inclusiv în SUA.
„Agentul „Kolțov”: exprimă printre slujitorii bisericii idei antisovietice, numește în cele mai bune eparhii preoți suspectați de activitate antisovietică și care au legături cu organizația clandestină a naționaliștilor ucraineni, în goana după câștig personal a introdus impozite pentru slujitorii bisericii” - este caracteristica dată lui Feodosii Koverninski, numit în 1945 episcop al Cernăuților și Bucovinei.
„Agentul „Durul” dă eparhiile preoților occidentaliști, are o linie duplicitară, ascunde date cu privire la activitatea antisovietică a preoților, grupează în jurul său elemente dușmănoase, nu oferă informați consistente cu privire la activitatea antisovietică a preoților” – este descrierea dată în documentul NKVD episcopului de Vinița Varlaam Borisevici. Având în vedere aceste nemulțumiri ale securității, Borisevici a fost retrogradat în 1946 și trimis la catedra din Volîni. Acesta se pare că și-a „învățat lecția”, pentru că și-a schimbat comportamentul, iar în 1961 a venit în fruntea bisericii belaruse. Din această funcție a închis sute de biserici, precum și Seminarul teologic din Minsk.
„Agentul „Glebov” duce un lucru activ pentru lichidarea bisericii ucrainene unite, participă activ la identificarea elementului dușmănos”, - așa este caracterizat episcopul Macarii Oxiyuk. Acesta a participat activ la lichidarea bisericii greco-catolice din Ucraina și a condus operațiunea de acaparare a bisericii ortodoxe poloneze care a fost înstrăinată de Patriarhia Constantinopolului în favoarea Patriarhiei Moscovei.
„Agentul „Usov” a executat sarcini ale direcției a 2-a a NKVD, a lucrat mult pentru identificarea agenților spionajului român și german și a altor elemente antisovietice” – așa este caracterizat în scrisoarea NKVD-ului sovietic episcopul de Suma, Ilarion Prohorov, care pare să fi contribuit la arestarea preoților considerați a fi „spioni” români și nemți sau a tuturor celor care nu erau suficient de loiali.
„Cu ajutorului agentului „Petrov” au fost descoperite și lichidate două mănăstiri ilegale, una dintre care în orașul Lisiciansk”, scrie raportul, cu referire la episcopul de Donețk, Alexandr Petin.
„Agentul „Pavlovski” oferă materiale de agentură valoroase și verificate, în baza cărora NKVD a intentat și soluționat mai multe dosare, inclusiv a fost arestat preotul Platon Bereziuk, care în timpul ocupației a dus o activitate antisovietică intensă”. Este caracteristica oferită unuia dintre cei mai activi agenți ai securității sovietice, Anatoli Krotevici. În baza denunțurilor lui au fost arestați membrii a două grupuri de credincioși. A participat și el la distrugerea Seminarului teologic din Minsk, iar fiind episcop în orașul Ivanov a dat foc bibliotecii eparhiale și arhivei, iar casa eparhială a oferit-o cadou autorităților orășenești.
