Agerpres a difuzat imediat informația privind acordarea Premiului pe anul 2020 al Grupului pentru Dialog Social președintelui Republicii Moldova Maia Sandu, cu motivația că „a reuşit să construiască în ţara sa «o politică de tip european», după un efort întins pe mai mulţi ani, dispunând de «foarte puţine» resurse”. Sunt reproduse pasaje din declarația făcută de liderul moldovean la această decernare care a avut loc azi la prânz, în format online. Sorin Ioniţă, membru în Consiliul Director al GDS, a argumentat acordarea premiului în primul rând prin „răbdarea pe care a avut-o Maia Sandu de a construi o politică de tip european în Republica Moldova, o politică centrată pe civism şi drepturile omului”. Reprezentantul GDS a mai spus: „ne-a impresionat (…) contrastul acesta teribil între dificultatea situaţiei sociale şi politice din Republica Moldova, care e o ţară de şapte ori mai mică decât România ca populaţie, dar de şapte ori mai complicată politic, am spune noi, deci, acest contrast între condiţiile obiective foarte grele şi performanţa care a însemnat, până la urmă, un succes, după câţiva ani de construcţie. În al treilea rând, dar nu ultimul, faptul că a reuşit să facă această construcţie de tip european şi să o ducă la succes ca femeie, demonstrând calităţi de leadership remarcabile, leadership validat prin cea mai buna probă, care este rezultatul la urne".
Ajutorul va veni în funcție de stabilizarea situației politice din țară
Platforma contributors.ro postează analiza semnată de Denis Cenușă asupra importanței și rezultatelor vizitei făcute de președintele Maia Sandu la sediul Uniunii Europene. Pornește de la declarația inaugurală a Maiei Sandu, și anume că va fi „președintele integrării europene”, dar atinge și aspectul interesului pe care îl are Bruxelles-ul de a putea contabiliza povești de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Pentru Chișinău, reconstruirea acestei relații cu Uniunea se va traduce în sprijin politic acordat măsurilor noului președinte moldovean, dar și în avantaje financiare, reduse pratic la zero în perioada prezidențiatului lui Igor Dodon. Evident, ajutorul va veni în funcție de stabilizarea situației politice din țară. Maia Sandu, amintește Denis Cenușă, a susținut că la Bruxelles se cunoaște foarte în detaliu situația de la Chișinău, ceea ce analistul se îndoiește. Mai multă atenție s-a vădit, spune el, pentru criza politică din Georgia. Oricum, „Importul de asistență europeană nu are alternativă, dacă se urmărește repararea și accelerarea reformelor, inclusiv pe dimensiunea recuperării post-pandemice. Din acest considerent, Președintele Sandu caută ajutor într-un loc corect – la Bruxelles”, spune Cenușă și adaugă că „vecinii Moldovei – România și Ucraina – sunt în interiorul UE sau sunt parte a unui proces regional de integrare europeană”. Ceea ce nu sună foarte bine, consideră analistul, este însă absența unei strategii a Maiei Sandu în politica față de Rusia. „Administrația sa, se spune în acest articol publicat pe contributors.ro, nu are specialiști versați în acest domeniu. În lipsa expertizei și a unui plan de acțiuni concret, și fezabil, în raport cu Moscova, țara riscă să nu poate preîntâmpina degradarea continuă a relației cu Moscova. Primul punct fierbinte este cel al declarațiilor Maiei Sandu despre trupele militare ruse din regiunea transnistreană, declarații care au fost distorsionate de o serie de oficiali ruși, inclusiv de președintele Vladimir Putin”.
