„România și Republica Moldova au pentru prima dată ocazia să mute definitiv azimutul Chișinăului pe direcția Vest”, scrie Sabina Fati pentru Deutsche Welle.
După ce a intervenit numai punctual, ca un pompier nevoit să stingă incendiile, acum România are nevoie de o strategie clară, pe termen lung, în care ar trebui să figureze : legarea rețelei electrice a României de cea a Republicii Moldova, construcția unui gazoduct prin care cu adevărat să poată fi alimentați consumatorii de peste Prut, o autostradă care să susțină dezvoltarea regiunii de dincolo de Prut și interconectarea pe calea ferată. „Ar fi pentru prima dată când cele două state au în față aproape patru ani, cât ar fi mandatele celor două guverne cu orientare europeană de la București și Chișinău, pentru a putea conecta definitiv R. Moldova la Europa. Dacă eșuează, ar putea fi un eșec pe termen foarte lung”, mai spune Fati.
Secretul victoriei este tenacitatea doamnei Maia Sandu de a nu se abate de la obiectivul strategic
Ion M. Ioniță scrie în Adevărul că victoria în alegeri a Partidului Acțiune și Solidaritate reprezintă una din puținele vești bune din ultima vreme. Într-o țară aflată pe punctul de a deveni stat eșuat, s-a reușit imposibilul, spune jurnalistul, iar „Secretul victoriei este tenacitatea doamnei Maia Sandu de a nu se abate de la obiectivul strategic : obţinerea puterii executive şi legislative pentru a putea face ceea ce cetăţenii Republicii Moldova aşteaptă să facă”. Maia Sandu a avut de luptat mai ales cu falșii aliați dinspre dreapta, despre care Ioniță spune că „ar fi folosit autobuzul PAS pentru o călătorie gratuită, cu pretenţia de a fi debarcaţi apoi direct la guvernare”. Fondatoarea Partidului Acțiune și Solidaritate a preferat însă să treacă drept „arogantă” și să nu accepte asocierea. Iar „Votul a tranșat lucrurile”.
Maia Sandu a devenit deja un exemplu de pus sub ochii politicienilor de la București. Oana Ene-Dogioiu (spotmedia.ro) folosește comparația pentru a critica prestația ministrului de justiție român Stelian Ion. Președinta de la Chișinău și-a asumat integral funcția și nu s-a ferit să pună la bătaie inclusiv imaginea proprie într-o bătălie politică dură. La polul opus, ministrul susținut de Uniunea Salvați România a vorbit mult în campanie și făcut prea puțin la guvernare. Secția specială e departe de a fi desființată, legile justiției sunt blocate, deși trebuiau reparate pînă la 1 iulie, iar ministrul Stelian Ion „se văicărește” tot timpul.
O analiză apărută pe blogurile Adevărul sub semnătura lui Marius Diaconescu prezintă reacțiile oficialilor de la Moscova față de victoria proeuropenilor de la Chișinău. De la Moscova s-au formulat un fel amenințări privind reacutizarea dosarului transnistrean. Puțin probabil să se facă, cel puțin nu pe motive geostrategice. După anexarea Crimeii, Transnistria nu mai este o miză geopolitică pentru Kremlin. Ceea ce o face însă importantă este componenta economică. Transnistria a devenit un hub cu tranzit de mărfuri la valori şi volume foarte mari, cu afaceri ramificate în patru țări : Republica Moldova, Rusia, Ucraina şi România. Regiunea beneficiază de avantajele economice ale Republicii Moldova în relaţia cu UE, plus prețurile de dumping la energie electrică și gaze. Analistul crede că Maia Sandu nu va interveni deloc în problema Transnistriei, în schimb, ofensiva sa anticorupție ar putea scurtcircuita rețelele clandestine care o împânzesc.
