Linkuri accesibilitate

Cum va figura Tesla pe euro croat și cum au atins Rolling Stones 308 ani împreună


The Rolling Stones pe stadionul din East Rutherford, SUA, 1 august, 2019.

Mobilizările publice împotriva restricțiilor sanitare iau amploare în întreaga Europă, precum și în Australia, iar diferitele manifestații sunt trecute în revistă, în Franța, de Le Figaro.

Le Monde, la rândul său, are ca titlu principal pe prima pagină a ediției sale de astăzi, marți 27 iulie, prezentarea noii legislații a „pașaportului sanitar”, adoptată în sfârșit după multe tergiversări și lupte retorice în parlament. Mulți deputați, majoritatea ai opoziției, consideră sistemul ca fiind de neînțeles sau inaplicabil. Prezentând la rândul său situația de pe alte meridiane, Le Monde remarcă remarcate felurite ciudățenii exotice în abordarea pandemiei. Astfel, aflăm că foarte mulți iranieni trec frontiera în Armenia, pentru a se vaccina la Erevan, unde turiștii străini primesc doze și injecții gratuite.

În Germania, Süddeutsche Zeitung subliniază că, spre deosebire de Franța, nu se prevăd pașapoarte sanitare, ci doar unele constrângeri sau sancțiuni administrative pentru cei care nu se vaccinează. Altfel zis, cum o rezumase într-un interviu cu Bild am Sonntag Helge Braun, șeful de cabinet al Angelei Merkel, „vaccinații vor beneficia de mai multe libertăți decât non-vaccinații”.

În Franța, în schimb, personalul din sectorul sănătății sau cel școlar care refuză vaccinul se vede suspendat fără salariu. Inițial, Emmanuel Macron anunțase că sancțiunea ar putea fi chiar concedierea directă, însă protestele au fost vehemente. Pe acest fundal, în Spania, El Pais abordează, cu multe exemple și cazuri concrete, tema sinuciderilor, „amenințarea tăcută a pandemiei”.

În Marea Britanie, în acest timp, The Telegraph, ziarul în care Boris Johnson a scris ani de zile, are un comentariu plin de revoltă împotriva regulilor sanitare din ce în ce mai apăsătoare și care în Anglia continuă să fie aplicate, uneori fără logică aparentă, în ciuda faptului că Johnson anunțase suprimarea tuturor constrângerilor încă de pe 19 iulie, zi care fusese decretată „Freedom Day”.

Cine va face poliția măștilor prin moschei și sinagogi? întreabă comentariul din Telegraph, care se revoltă împotriva faptului că informațiile despre vaccinarea sau nu a fiecăruia devin acum publice și continuă: “Când Stasi intercepta și asculta convorbirile private, în timpul Războiului Rece, devenise un element cheie al identității Occidentului faptul că noi găseam asta monstruos, dar astăzi, iată, toate detaliile personale, de la diplome la statutul marital, starea civilă, se pot găsi ușor online, iar informațiile despre noi sunt vândute la mezat de către felurite companii. Când mai denunțăm China ca pe un stat autoritar, ar fi bine să ne amintim că diferim de ea doar în grad și metodă.”

China în universitățile franceze

Principalul dosar de astăzi în Libération, cotidianul stângii intelectuale pariziene, este tocmai: influența îngrijorătoare a Chinei în universitățile franceze.

Libération scrie, într-un editorial, că este fals liniștitoare afirmația că bine-cunoscuta soft power chinezească ar fi «pașnică». Ziarul amintește felul în care regimul comunist îi supraveghează și urmărește pe chinezii din Franța, în special pe cei care au rude în China, pentru a nu mai vorbi de cei de origine uigură. „Dacă la Paris, într-o sală de curs, un student critică situația din Tibet, Xinjiang sau Hongkong, undeva într-o provincie din China poliția se pune în mișcare.”

Influența se exercită cel mai mult asupra universităților mici sau din provincie, unde laboratoarele și centrele de cercetare au mai mare nevoie de dotare și de fonduri suplimentare decât în universitățile mari.

În SUA, The Washington Post consideră că regimul de la Pekin va descoperi curând că îi este mai greu cu Biden decât i-a fost cu Trump. Wendy Sherman, adjuncta secretarului de stat Antony Blinken a ajuns în China, pentru a doua întâlnire face-to-face între înalți oficiali din cele două țări de la începerea mandatului lui Biden. Discuțiile au demarat însă, ieri, potrivit New York Times, într-o atmosferă tensionată. Wendy Sherman a început printr-o salvă de critici la adresa dosarelor drepturilor omului și ale libertăților fundamentale în China, ea vorbind și despre “oribilele lucruri care se petrec in Xinjiang,” provincia populată de musulmani uiguri unde sute de mii de oameni sunt închiși în lagăre de “reeducare”.

Interlocutorul lui Wendy Sherman, vice-ministrul de externe Xie Feng, s-a mulțumit doar să răspundă sec că Statele Unite n-au niciun drept să dea lecții Chinei, discuțiile rămânând astfel blocate într-un punct mort. Ministerul chinez de externe și-a publicat punctul de vedere pe site-ul său, spunând că discuțiile sunt blocate deoarece “unii americani” văd China ca pe un “inamic imaginar”.

Tonul discuțiilor de ieri amintește cele întâmplate în luna martie, la prima întâlnire dintre cele două părți, când șeful delegației chineze, Yang Jiechi, a debitat o tiradă de 16 minute în care acuza America de „aroganță și ipocrizie”.

Cum va figura Nikola Tesla pe monedele euro croate

Croația, care deși a intrat în UE la 6 ani după România și Bulgaria (în 2013) va trece la euro înaintea lor, a decis să pună pe una din viitoarele monede euro figura savantului și inventatorului Nikola Tesla, stârnind astfel protestele Serbiei, care îl revendică pe Tesla ca figură națională.

Zagrebul deține însă un argument imbatabil: Croația nu neagă că Tesla era sârb, ci doar, pentru că și-a trăit prima parte din viață în ceea ce este Croația astăzi, are tot dreptul să-l considere cetățean croat avant la lettre.

Abordând subiectul, jurnalistul Augustin Palokaj de la cotidianul Jutarnji List din Zagreb a fost atât de surprins să afle că există și români care îl revendică pe sârbul Tesla, încât a decis să pună asta în titlul articolului său despre respectiva dispută, ca o ciudățenie exotică pentru croați.

Presa croată mai subliniază și disputa similară dintre Austria și Slovenia, după ce Ljubljana a decis să folosească emblema muntelui Triglav, situat la frontiera cu Austria; apoi cea dintre Macedonia („de Nord”) și Grecia în legătură cu moștenirea istorică și cu tot imaginarul lui Alexandru Machedon, sau cearta mai puțin cunoscută dintre aceeași Macedonie și Bulgaria în legătură cu figura revoluționarului Goce Delčev, revendicat de ambele țări (și care ar fi dorit, de fapt, o federație balcanică, iar nu state naționale).

Reacția Serbiei a la inițiativa croată a fost inițial virulentă. Apoi, duminică, președintele sârb Aleksandar Vučić a spus, potrivit celuilalt mare ziar croat, Večernji List, că dacă țin neapărat, croații îl pot pune pe Tesla pe bani, însă atunci să o facă pe monedele cu valoare mare, „nu pe mărunțiș” (ne na sitniš).

Invers, în mod simetric, presa sârbă atrage atenția asupra gafelor sau violenței verbale din partea croată. Astfel, la Belgrad, Politika l-a citat pe președintele croat Zoran Milanović, care a spus că „Tesla are la fel de multe legături cu Serbia pe cât are Bruce Lee”; pe de altă parte, tot în Politika, ministrul de interne al Serbiei Aleksandar Vulin e citat cu sugestia, adresată croaților, ca decât să-l folosească pe Tesla, “mai bine ar pune pe bani figura lui Stepinac sau a lui Budak”. Remarca poate fi considerată perfidă: cardinalul Alojzije Stepinac a fost arhiepiscopul Zagrebului în vremea regimului pro-nazist croat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și care, condamnat la închisoare în 1946, a fost ulterior beatificat de Papa Ioan Paul al II-lea în 1998; Mile Budak, la rândul lui, a fost ministrul de externe al statului fascist (ustaša) croat și ideologul regimului, responsabil cu campaniile de exterminare a sârbilor.

Their Satanic Majesties Request

În sfârșit, în rubrica culturală, presa britanică anunță datele viitorului turneu al grupului Rolling Stones, din septembrie până în noiembrie, iar același Daily Telegraph din Anglia pune întrebarea cum au ajuns cei de la Rolling Stones la vârsta combinată de 308 ani, rămânând într-o excelentă formă fizică, în ciuda tuturor exceselor trecute. Ce știu ei din ce noi nu facem?

The Telegraph îi numește un mister al științei și amintește că toți patru recunosc că vreme de decenii au luat heroină și au fumat și băut tot ce este omenește posibil. Ba chiar doi dintre ei, Ron Wood și Charlie Watts, au supraviețuit cancerului, însă iată, încă țin turnee, în condițiile în care statisticile ne arată că vedetele rock trăiesc în general cu 25 de ani mai puțin decât media noastră.

Articolul le deapănă pe rând rețetele, de la regimul alimentar al lui Jagger (77 de ani) la micile exerciții ale lui Watts (80 de ani), însă trece prea repede peste o anume formă de modestie a celor patru. De pildă, într-un interviu din 2017 Ron Wood spunea că el încă se simte un nou-venit în Rolling Stones și oarecum tolerat…

Dar e normal, el s-a alăturat grupului abia în 1975.

Let it bleed!”

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG