Ziarul de Gardă publică un interviu cu președintele Comisiei Electorale Centrale Dorin Cimil care afirmă că scopul primordial al instituţiei pe care o conduce este să asigure un proces electoral sigur din punct de vedere sanitar. Oficialul respinge acuzațiile de tentativă de fraudare a alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie. „Noi considerăm că apelurile de fraudare sunt niște semnale lansate în spațiul public pentru a atrage atenția asupra existenței acestor concurenți electorali. Noi nu avem cazuri concrete când o acțiune sau alta a CEC ar duce la fraudarea procesului per total. Recunoaștem că pot fi anumite neajunsuri, omisiuni, lucruri care nu au fost duse până la capăt, însă, CEC nu trebuie să lucreze pentru a plăcea unui sau altui concurent electoral”, afirmă Cimil. Între altele, el își exprimă speranța că transportarea organizată a alegătorilor va fi combătută, pe motiv că „istoric se demonstrează că acest fenomen a fost o tentativă pentru fraudarea alegerilor”.
Agenţia de presă IPN îl citează pe directorul Centrului de analiză, cercetare și prognoze Balkan Center, Serghei Manastîrlî, care este convins că partenerii internaționali ar putea să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova, dacă puterea va încerca să trișeze aceste alegeri. „Alegerile ar putea să nu fie recunoscute de către Curtea Constituțională, pe motivul, că nu au fost îndeplinite recomandările date după alegerile prezidențiale anterioare din 2016. Și dacă opoziția și societatea civilă vor susține că încălcările s-au repetat, atunci alegerile pot fi considerate nule”, mai crede expertul. El nu exclude posibilitatea unor proteste în masă după alegeri. „Cu cât mai multă lume va veni la alegeri, cu atât mai puține vor fi posibilitățile de falsificare și manipulare”, conchide expertul.
Mai mulţi comentatori contactați de agora.md pun la îndoială că alegerile prezidențiale s-ar putea consuma din primul tur, aşa cum susţine preşedintele şi candidatul Igor Dodon. „Ca să se întâmple acest lucru în condițiile actuale și cele de pandemie, ar trebui să avem noroc de un președinte și o guvernare de patru ani care, până acum, să fi mișcat lucrurile spre bine și atunci să se mobilizeze toată lumea cu speranța că așa vor merge mai departe”, afirmă experta Ecaterina Mardarovici. Analistul Corneliu Ciurea susține că președintele ar putea fi ales din primul tur doar dacă ar apărea materiale compromițătoare, nimicitoare în adresa unui candidat sau dacă s-ar reduce numărul candidaților cu șanse de câștig. Experta Stela Jantuan este însă mai categorică. „Nu cred că vom avea așa o situație în Republica Moldova când alegerile prezidențiale vor fi decise în turul I. Toate sondajele în ultimii zece ani arată cât sunt de divizate preferințele politice din societate. Asta denotă faptul că permanent va exista o concurență, nu atât între candidații la fotoliu, cât între alegătorii care-și pun niște speranțe în acești candidați”, explică experta.
Acuzațiile și atacurile Rusiei, care s-au întețit la adresa Chișinăului și a partenerilor săi de dezvoltare, demonstrează încă o dată că bătăliile electorale din R. Moldova poartă o conotație geopolitică, titrează Radio Chişinău citând comentatori care remarcă implicarea factorului rusesc în alegerile prezidențiale din R. Moldova. În articol se aminteşte că de la începutul campaniei electorale Moscova a lansat acuzații precum că Statele Unite ar pregăti o revoluție „colorată” în Moldova, apoi președintele rus Vladimir Putin și-a anunțat susținerea pentru candidatul pro-rus Igor Dodon, iar ulterior, prin intermediul Ambasadei sale de la Chișinău, Moscova a acuzat România de cinism, după o comemorare a ostașilor români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, în lupta pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică. „Toate intervențiile pe care le întreprinde diplomația rusă este încercarea de a camufla intervenția însăși a Kremlinului și a factorului rusesc în alegerile de la Chișinău. Iar micul război diplomatic, declanșat între ambasadele Rusiei și României este un element al acestei campanii electorale, chiar dacă sunt prezente și elemente ale ideologiei de stat a Federației Ruse”, afirmă analistul Anatol Ţăranu, fost ambasador moldovean la Moscova. Analistul de la București, Iulian Chifu, consideră că aceste atacuri ale Rusiei în pragul alegerilor prezidenţiale nu-l avantajează pe candidatul pro-rus Igor Dodon, așa cum și-ar dori Kremlinul. „Ideea de a susține un candidat pro-rus, atacând celelalte state în special cele care sunt parteneri de dezvoltare, susțin Republica Moldova este o idee proastă. Acest lucru nu face decât să coaguleze restul forțelor împotriva lui Igor Dodon și diminuează în mod substanțial baza de susținere”, crede Iulian Chifu.
„Declarațiile oficialilor ruși și ale Ambasadei Federației Ruse la Chișinău sunt făcute intenționat pentru a dezbina societatea, pentru a crea ideea unui dușman extern şi în scopul mobilizării electoratului lui Igor Dodon la alegerile de duminică” susține comentatorul politic Ion Tăbîrță, citat tot de Radio Chişinău. „Federația Rusă care dorește ca R. Moldova să fie un cap de pod pentru a-și extinde influența sa în Europa de Sud-Est, face totul ca un candidat al său, prorus, Igor Dodon, să câștige alegerile. De aceea se încearcă să se creeze o imagine a dușmanului extern… E o încercare de a resuscita şi mobiliza electoratul de stânga ca să se prezinte în număr masiv la vot și să voteze pentru Igor Dodon”, crede Ion Tăbîrță.
Media-azi.md publică un apel al Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte care solicită Consiliului Audiovizualului (CA) să-și exercite atribuțiile de supraveghere și control într-o manieră obiectivă și transparentă. În apel se aminteşte că recent CA a examinat primul său raport de monitorizare despre cum mai multe televiziuni reflectă campania electorală prezidențială. Autorii apelului critică autoritatea audiovizuală că a decis doar să atenționeze verbal radiodifuzorii, chiar dacă raportul de monitorizare reflectă fără echivoc favorizarea evidentă a unor concurenți electorali și partide politice, precum și caracterul vădit al încălcării prevederilor legale. „Politicile editoriale părtinitoare ale furnizorilor de servicii media audiovizuale naționale în raport cu partidele politice și concurenții electorali prejudiciază interesul public și nu asigură informarea obiectivă și pluralistă a populației”, se mai spune în apel.
