La întoarcerea din vizita oficială în Ungaria, președintele Recep Tayyip Erdogan a deplâns din nou faptul că Turcia este ținută la nesfârșit la ușa Uniunii Europene din motive politice, deși Ankara ar fi îndeplinit de mult condițiile pentru admitere, și a avertizat că același lucru li se va întâmpla Ucrainei și Moldovei, relatează Reuters.
Liderii UE au decis, la summitul de săptămâna trecută, să deschidă negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina, dar se așteaptă ca numai anul viitor să fie stabilit calendarul acestor discuții, eventual după o nouă analiză a reformelor din cele două state candidate, promisă de Comisia Europeană pentru martie 2024.
Din cauza opoziției Ungariei, liderii UE nu au putut însă conveni asupra unui pachet de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro, pe următorii patru ani, pentru Kiev.
Adresându-se reporterilor în avionul cu care se întorcea de la Budapesta, Erdogan a spus că Turcia, care își negociază admiterea în UE din 2005, și-a câștigat de mult dreptul de a fi primită, dar ar fi fost blocată din cauza a ceea ce el a numit „obstacole politice”.
„A le acorda (Ucrainei și Moldovei) statutul de candidate nu înseamnă că vor deveni membre UE. Va începe un proces (de aderare), dar vor fi și ele amânate. Nici una nu se poate compara cu Turcia", a mai spus Erdogan, citat de biroul său.
Erdogan a argumentat că potențialul „strategic și economic” al Turciei i-a câștigat de mult dreptul de a fi membră a Uniunii Europene, ceea ce Ankara continuă să susțină că ar fi un obiectiv strategic al țării.
„Este o greșeală ca Turcia, care este mai pregătită să adere la UE decât unele state membre, să fie ținută să aștepte la ușă ani de zile din cauza obstacolelor politice”, a spus el.
Mitul turcesc și discursul anti-european
Teza că Moldova va aștepta mult și bine să intre în Uniunea Europeană a fost vehiculată la Chișinău, încă înainte ca liderii UE să decidă deschiderea negocierilor de aderare, la summitul din 14-15 decembrie. Politicieni pro-ruși din Moldova și diferiți utilizatori cu aceleași vederi ai rețelelor sociale au invocat tocmai Turcia ca argument.
La prima vedere, un sâmbure de adevăr în „mitul turcesc” există: țara a depus cerere de aderare în.. 1987, când multă lume în Occident nici nu știa că în URSS există un loc numit Moldova.
Aici apare însă și prima diferență majoră: Turcia a așteptat după aceea până în 2005 să înceapă negocierile de aderare.
În cazul Ucrainei și Moldovei nu a durat decât ceva mai mult de un an și jumătate.
Observatorii procesului extinderii, inclusiv editorul Europei Liber pe probleme europene, Rikard Jozwiak, atrag atenția că relația Turciei cu UE este atât de specială, încât cu greu s-ar putea repeta, în contextul geopolitic actual.
Turcia, țară care are în prezent 85 de milioane de locuitori, s-a apropiat de UE în ultimul deceniu al Războiului Rece cu mari speranțe de ambele părți, dar primele etape ale integrării s-au desfășurat lent, cu poticneli, blocându-se cu totul în cele din urmă.
Relațiile politice s-au deteriorat mai ales în deceniul trecut, pe fondul ascensiunii partidului turcesc cu rădăcini islamiste al lui Recep Tayyip Erdogan și al înmulțirii obiecțiilor dreptei conservatoare europene față de ideea primirii în clubul vestic a unei mari țări musulmane.
În vreme ce în țări vest-europene se auzeau chemări la înscrierea în legile și tratatele UE a „rădăcinilor creștine ale Europei”, Turcia își exprima tot mai fățiș frustrarea față de ținerea ei la porțile UE, folosind tot mai des ca explicație argumentul islamofobiei.
Concurenții est-europeni, partenerii central-europeni
După ce în timpul Războiului Rece turcii și-au perceput țara membră în NATO ca un scut al Europei în fața Moscovei și aliaților ei comuniști, le-a fost greu să înțeleagă cum foștii sateliți ai URSS din centrul și estul Europei au fost „preferați” la extinderea UE.
Negocierile de aderare cu UE sunt practic înghețate în acest moment, deși, ca un ritual, an de an, situația Turciei apare pe agenda liderilor europeni când se discută extinderea, cum a fost cazul și săptămâna trecută, când s-au constatat din nou „cu profundă îngrijorare, regresele continue în domeniul democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale”.
Turcia speră acum să se facă progrese în timpul președinției Ungariei, după cum a declarat, la întoarcerea de la Budapesta, președintele Erdogan.
Ungaria preia președinția prin rotație a UE în a doua jumătate a anului 2024, după Belgia.
„Uniunea Europeană trebuie să repare acum această greșeală”, a mai spus președintele turc, citat de biroul său de presă.
