E prea devreme să aplaudăm, scrie Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Autorul subliniază că a citit mai multe comentarii optimiste vizavi de vizita președintei Maia Sandu. El însă subliniază că intenții [bune] au existat și pe vremea altor președinți, doar că Kievul a subestimat mereu Chișinăul și, la fel ca și Rusia, a încercat să își impună interesele. „În relațiile cu Ucraina trebuie să măsurăm de zece ori. Totul. Și totul, de la început. Altfel riscăm să eșuăm, așa cum a eșuat Bucureștiul cu Tratatul politic de bază (1997) cu Ucraina”, consideră Grozavu.
Într-un articol de opinie pentru portalul Deschide.md, Cristian Hrițuc scrie că Republica Moldova se află de la sfârșitul anului trecut într-o criză guvernamentală. După ce Igor Dodon l-a pus pe Ion Chicu să își dea demisia, mica republică are premier interimar și un guvern nefuncțional din care au plecat mai mulți miniștri, care și-au lăsat portofoliile baltă, tocmai pentru a îngreuna și mai mult procesul de administrare a țării, afirmă autorul. El consideră că alegerile anticipate avantajează un singur partid parlamentar, PAS-ul Maiei Sandu. „Indiferent de jocul politic și de rezultatul final, liderii responsabili de la Chișinău trebuie să realizeze că Republica Moldova nu poate trăi din „criză în criză”, iar un stat nu poate fi gestionat de un guvern nefuncțional”, scrie Hrițuc.
Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv. Declarația aparține juristului Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, care a făcut o analiză a situației actuale, din punct de vedere constituțional, la solicitarea Unimedia. Potrivit expertului, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate parlamentară calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii Moldova are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru.
Jurnaliștii portalului Mold-Street.com scriu că în 2020 datoria de stat internă s-a majorat cu peste 5,7 miliarde de lei, adică de 52 de ori mai rapid decât în 2019 sau cu circa 24% și a ajuns la un nou nivel record de 29,24 de miliarde de lei. „Creșterea s-a produs în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, guvernul fiind nevoit să se împrumute masiv pe piața internă pentru a putea acoperi gaura din bugetul de stat”, se menționează în articol.
Radio Chișinău scrie într-un articol că doar în primele șase zile ale anului în curs, Guvernul a contractat împrumuturi de peste 700 de milioane de lei de pe piața internă, ceea ce a provocat îngrijorarea mai multor politicieni. Și experții au păreri împărțite în privința acestor împrumuturi. Analistul economic Viorel Gârbu afirmă că practica împrumuturilor de pe piața internă în perioadele când veniturile la buget sunt mai mici este una normală și este aplicată în multe state. „Este o practică firească. Noi nu vorbim în acest caz de îndatorarea statului. Statul doar nivelează diferențele de casă. Face acest lucru contra cost (achită dobânzi n.red), dar aceasta e firesc. Toate statele, toate ministerele finanțelor procedează la fel”, a afirmat expertul. Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția că Guvernul este nevoit să se împrumute de pe piața internă, la o dobândă mare pentru că a ratat credite și granturi de miliarde de lei. Potrivit expertului, Republica Moldova achită anual miliarde de lei pentru dobânzile la credite, iar această cifră va crește. „Moldova, din cauza izolării, deja de șase ani nu primește granturi de care trebuia să beneficieze”, a menționat Veacesav Ioniță.
Despre scandalul rudelor de la Comrat ale procurorului general scrie Julieta Savițchi pentru portalul Anticorupție.md. Autoarea relatează că doi oameni de afaceri din Comrat, Vitalie și Vasile Aladov, au fost condamnați, la finele anului trecut, la ani grei de închisoare pentru huliganism. Cei doi susțin că problemele lor au început după numirea lui Alexandr Stoianoglo la șefia Procuraturii Generale, se scrie în articol. Mărul discordiei sunt cca 2.000.000 de euro, sumă pe care ar datora-o familiei lor verișorul procurorului general, Serghei Stoianoglo, șef adjunct de direcție în administrația autonomiei găgăuze. Alexandr și Serghei Stoianoglo resping acuzațiile și spun că frații Aladov sunt niște infractori, se mai explică în material. Pe de altă parte, felul cum a fost instrumentat dosarul fraților Aladov ridică semne de întrebare, subliniază autoarea.
„Soarta maidanezilor: pedeapsă capitală sau detenție pe viață” – așa e intitulat un articol de analiză semnat de Lidia Ceban pentru portalul Noi.md. Ea scrie despre semnarea unui document de membrii consiliului local din satul Bobeica, Hîncești, ce ar prevedea împușcarea, în teritoriu, a animalelor periculoase și a păsărilor, printre care coțofenele, ciorile pătate, maidanezii și pisicile fără adăpost. Decizia i-a revoltat pe apărătorii animalelor și pe o parte a societății civile, care cer anularea ei și adună semnături în acest scop, se menționează în articol. Dar este și o altă parte de localnici, care la moment nu văd altă soluție pentru problema maidanezilor agresivi, afirmă Ceban.
