„Mi-am confirmat participarea la întâlnire, sper să facem progrese în negocierile tratatului de pace”, a declarat Pașinian la o ședință guvernamentală din 13 iulie. Dar el a spus din nou că un tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan „nu este încă pregătit pentru semnare”.
Cele două țări încearcă să facă progrese către o soluționare prin metode pașnice a disputei lor de lungă durată cu privire la regiunea separatistă Nagorno-Karabakh. Sângerosul conflict a dus la un război de șase săptămâni în 2020, în care aproape șapte mii de soldați au fost uciși de ambele părți. Pașinian a denunțat, la 13 iulie, și o blocare a Coridorului Lacin, singura legătură terestră dintre Nagorno-Karabah și Armenia, declarând că această măsură contrazice o hotărâre a Curții Internaționale de Justiție (CIJ), care a ordonat în februarie Azerbaidjanului să asigure accesul liber pe această rută.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
„În ceea ce privește blocada ilegală a Coridorului Lacin și agravarea crizei umanitare, hotărârea obligatorie a CIJ creează o posibilitate unei presiuni internaționale mai mari pentru a preveni politica de curățare etnică a Azerbaidjanului în Karabah”, a spus Pașinian. El a cerut, de asemenea, ca instanțele internaționale să se ridice împotriva blocadei regiunii populate de armeni.
Serviciul de Frontieră de Stat (SBS) al Azerbaidjanului a declarat pe 11 iulie că traficul printr-un punct de control a fost suspendat în așteptarea unei anchete după ce „diverse tipuri de contrabandă” au fost descoperite în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia. Articolele transportate includ telefoane mobile, piese de schimb pentru telefoane, țigări și benzină, susțin forțele de ordine azere.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a negat acuzațiile, spunând că niciunul dintre vehiculele aflate sub controlul său nu a fost implicat în contrabandă și că, fără știrea sa, patru șoferi angajați au încercat să transporte unele mărfuri comerciale în propriile lor vehicule, care aveau emblema CICR. Indivizii nu erau membri ai personalului Crucii Roșii și au fost concediați, a spus CICR. Întreruperea aprovizionării a stârnit îngrijorări cu privire la o criză umanitară în agitata enclavă, Armenia spunând că locuitorii de acolo se confruntă cu foametea.
Un oficial al UE a spus că întâlnirea trilaterală programată pentru 15 iulie între Pașinian, Aliev și Michel - a șasea în aproape doi ani - va avea pe agendă problemele umanitare, delimitarea granițelor, tratatul de pace, drepturile și securitatea armenilor din Karabakh și conectivitate.
„Considerăm că angajamentul la nivel de lideri este esențial pentru a promova reglementarea pașnică și pentru a preveni escaladarea”, a declarat oficialul AFP, citat. Oficialul a vorbit la Bruxelles sub condiția anonimatului. În comentariile sale din timpul ședinței de guvern, Pașinian nu a menționat tensiunile la graniță, unde luptele sporadice și pierderile de vieți omenești au persistat, în ciuda încetării focului intermediat de Rusia pentru a pune capăt războiului de șase săptămâni în 2020 și a prezenței trupelor ruse.
Ministerul armean al Apărării a declarat pe 13 iulie că unitățile azere au tras asupra pozițiilor armenești din sectorul de sus Șorja. Baku nu a avut nicio reacție la aceste afirmații. Cele două părți s-au acuzat reciproc pentru încălcarea încetării focului. Luptele din 2020 au dus la pierderea controlului asupra unor părți ale regiunii și a șapte districte adiacente Armeniei și etnicilor armeni din Nagorno-Karabah.
