Temerile fermierilor moldoveni | Invitație la „negocieri”

Știrile presei moldovene

• Fermierii din Republica Moldova se plâng că pot să falimenteze în câteva luni, din cauza secetei, dar și a embargoului impus de Federația Rusă. Principalele asociații care reunesc agricultorii din țară îi invită pe premierul Natalia Gavrilița și ministrul Agriculturii Vasile Bolea să discute situația din sector, scrie TV8. Fermierii reamintesc că seceta severă că a compromis în proporție de 80-90 la sută recolta de porumb și în proporție de 60-70 la sută recolta de floarea soarelui și sfeclă de zahăr. Pomicultura și viticultura au fost afectate de embargoul impus de Federația Rusă. Agricultorii își doresc ca în sector să fie declarată starea de urgență.
• Calea ferată construită pe vremea lui Voronin alunecă în Prut, observă Mold-Street.com, după ce segmentul Cahul-Giurgiulești, pe o distanță de 350 de metri, a fost închis pentru circulația trenurilor. Motivul sunt alunecările de teren care au afectat infrastructura feroviară. În anii 2007-2009, în perioada comunistă, pentru construcția tronsonului Cahul-Giurgiulești, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei, însă lucrările nu au mai fost duse până la final. Printre principalii beneficiar ai construcției ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-președintelui Vladimir Voronin, notează portalul. Segmentul feroviar a fost construit foarte aproape de râul Prut, iar apele acestuia spălă linia de cale ferată, ceea ce duce la închiderea frecventă a acestui tronson.
• Ziarul de Gardă reține declarația președintei Maia Sandu de la Forumul Strategic din orașul sloven Bled. Șefa statului afirmă că Republica Moldova continuă să observe, în ultimele luni, tot felul de declarații din partea Moscovei care nu sunt de fiecare dată adecvate, iar uneori desconsideră suveranitatea țării. Maia Sandu a evidențiat în discursul său dependența energetică acută a Republicii Moldova față de Federația Rusă, adăugând că Republica Moldova și-a învățat cu siguranță lecția și încearcă acum să-și diversifice sursele energetice.
• 60 la sută din populație va primi compensația maximă la plata facturilor pentru energie. Autoritățile pregătesc acum un mecanism de acordare a compensațiilor, scrie IPN, citând declarația ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, de la „Vocea Basarabiei”. Conform estimărilor, mai mult de jumătate din populația țării este foarte vulnerabilă energetic și doar 1% dintre cetățeni își permit să achite factura la încălzire și energie electrică la tarifele actuale.
• Compania de stat Energocom a ajutat Moldovagaz să își plătească datoriile față de Gazprom prin cumpărarea celor 10 milioane de metri cubi de gaze naturale, după ce gigantul rusesc acceptase amânarea plății facturii în avans pentru luna august până la 1 septembrie, scrie Anticorupție. Portalul îl citează pe vicepremierul Andrei Spînu care susține că datorită acestei tranzacții, Moldovagaz poate plăti un avans față de Gazprom. Cele zece milioane de metri cubi de gaze naturale procurate de Energocom de la Moldovagaz pentru stocare în România costă 16,6 milioane de dolari.

Temele dezbătute pe rețele în ultimele 24 de ore

• Povestea medicului din Rusia refugiat în R. Moldova este una dintre cele mai populare pe Facebook-ul moldovean, potrivit aplicației de monitorizare a rețelelor CrowdTangle. Este vorba de un reportaj al TVR Moldova despre Alexandr Martânenko, un cetățean de 27 de ani din regiunea Krasnodar a Rusei, care s-a refugiat în Moldova, unde speră să găsească mai multă linişte şi pace .
• O altă știre populară pe Facebook este cea despre invitația „la negocieri” pe care i-a făcut-o președintei Maia Sandu, liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Acesta a chemat-o pe Maia Sandu la negocieri despre „principiile unei reglementări politice pașnice” [a conflictului transnistrean].
• Pe Instagram, de atenția publicului moldovean s-a bucurat știrea despre faptul că pastilele de iodură de potasiu vor fi distribuite instituțiilor medicale primare doar în cazul unui eventual accident nuclear. Cele peste un milion de pastile donate de România au fost repartizate de ANSP centrelor de sănătate publică. Acestea vor fi distribuite instituțiilor de asistență medicală primară doar la indicația Comisiei pentru Situații Excepționale, în cazul unui eventual accident nuclear.