Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, care este judecat pentru trădare de patrie, a cerut ca în dosarul lui să fie audiat un funcționar al Ambasadei ruse, declarat persona non-grata. Procurorul spune că martorul ar putea fi acuzat de spionaj dacă va ajung în R. Moldova.
Pe 19 noiembrie, la Judecătoria Buiucani a avut loc prima ședință în dosarul lui Ion Creangă, acuzat de trădare de patrie și complot împotriva Moldovei. Potrivit acuzării, el ar fi transmis informații secrete unui asistent al atașatului militar de la Ambasada Rusiei la Chișinău.
Procurorul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate (PCCOCS), Dumitru Ștefîrță, a declarat că dosarul penal are șase volume, iar doi martori ai acuzării urmează să se prezinte în instanță. Ambii lucrează în departamentul juridic al parlamentului.
Avocații Iurie Florea și Gheorghe Ionaș au cerut ca la judecată să fie citat Dmitri Kelov, fost asistent al atașatului militar rus de la misiunea diplomatică. Potrivit lor, Kelov ar putea furniza instanței informații importante cu privire la cauza penală. Procurorul a obiectat și a explicat că Kelov a fost declarat persona non-grata pe 1 august 2024. Ștefîrță a subliniat că, dacă diplomatul s-ar întoarce în Moldova sau ar intra în ambasada Moldovei din Rusia pentru a depune mărturie online, el ar putea fi acuzat de spionaj. La rândul său, Creangă susține că a comunicat cu Kelov pentru că erau vecini.
Avocații lui Creagă au cerut, de asemenea, citarea în instanță a fratelui inculpatului, Ștefan Creangă. Avocații au precizat că el ar putea aduce o mărturie importantă cu privire la cei 500 de dolari găsiți în posesia clientului lor în timpul arestării din 31 iulie 2024.
Judecătoarea Arina Ialanji a permis includerea ambilor martori pe lista probelor apărării și a menționat că metoda de interogare a lui Kelov va fi decisă ulterior.
Ce alte probe există în acest caz și ce spune Creangă despre acuzații
Tot în cadrul audierilor, procurorul Ștefăniță a sugerat că examinarea probelor în acest caz ar trebui să înceapă cu examinarea imaginilor operative și a rezultatelor interceptărilor telefonice. Potrivit lui, abia ulterior poate începe examinarea martorilor. Avocații lui Creangă au solicitat trimiterea înregistrărilor video din probatoriul cauzei penale pentru examinare. Judecătoarea Ialanji a declarat că se va pronunța pe acest subiect după ce înregistrările vor fi prezentate în instanță.
Procurorul a sugerat, de asemenea, ca audierile în acest caz să fie publice, însă unele dintre audieri au fost închise pentru public atunci când urmau să fie discutate informații legate de secrete de stat.
La rândul lor, avocații au cerut judecătorului să anexeze la dosar materiale din mass-media, care confirmă că informațiile din cauza penală au apărut în presă înainte ca Creangă să fie reținut. De asemenea, aceștia au solicitat judecătoarei să trimită o cerere Curții Constituționale care să se pronunțe privind formularea din Codul penal. Judecătoarea a răspuns că se va pronunța asupra acestei cereri după ce o va studia.
Ialanji a încheiat audierea preliminară a cazului. Aceasta înseamnă că, la următoarea ședință de judecată, procurorul va începe să prezinte probele acuzării.
De ce solicită procurorul prelungirea arestării
Tot la ședința din 19 noiembrie procurorul a solicitat prelungirea arestării lui Creangă pentru încă 30 de zile. Acesta a declarat că există riscul ca el să influențeze doi martori ai acuzării care îi erau subordonați. Ștefîrță consideră, de asemenea, că există riscul ca inculpatul să fugă deoarece „a acționat în interesul Rusiei” și al GRU (serviciul secret al Ministerului Apărăii rus). El consideră că instanța nu ar trebui să ia în considerare starea de sănătate a lui Creangă, deoarece acesta este avocat de formație și ar fi trebuit să realizeze consecințele acțiunilor sale.
Avocații au răspuns că Creangă a fost suspendat din funcție și astfel el nu ar fi putut influența martorii. Apărătorii au explicat că martorii au depus deja mărturie în acest caz și, prin urmare, Creangă nu ar fi putut să îi influențeze. În plus, aceștia au afirmat că Creangă suferă de diabet și nu poate primi tratamentul necesar în timpul arestării. Ei au calificat drept nefondată cererea de prelungire a arestării.
Creangă a solicitat, de asemenea, schimbarea măsurii sale preventive cu una mai blândă. El a subliniat că dosarul penal împotriva sa a fost inițiat în perioada preelectorală și că procurorul a continuat cazul „sub presiunea publică” și, prin urmare, a solicitat prelungirea arestării. Creanga l-a asigurat pe judecător că „respectă și observă legea”.
Judecătoarea Ialanji a declarat că va anunța sentința la ora 17:30.
***
Ion Creangă a început să lucreze în Parlament în 1992. În 2009, el a devenit șeful departamentului juridic și avea sub conducerea sa aproximativ 20 de persoane. După reținerea lui, forțele de ordine au declarat că Creangă a fost supravegheat de Serviciul de Informații și Securitate timp de un an. Ofițerii SIS susțin că el ar fi transmis unui diplomat rus informații care privesc securitatea Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te