Linkuri accesibilitate

„Prizonieri de război” sau „criminali de război”: ce soartă vor avea luptătorii de la Azovstal


Luptători ucraineni de la Azovstal transferați sub escorta forțelor pro-ruse în regiunea Donețk, 17 mai 2022
Luptători ucraineni de la Azovstal transferați sub escorta forțelor pro-ruse în regiunea Donețk, 17 mai 2022

Forțele ruse continuă să atace cu rachete și să bombardeze ținte militare și civili în toată Ucraina, în timp ce se speculează despre soarta luptătorilor de la combinatul Azovstal, din Mariupol, care au depus armele și sunt transferați spre teritoriile controlate de forțele armate ruse și milițiile separatiste.

„Prizonieri de război” sau „criminali de război”: ce soartă vor avea luptătorii de la Azovstal
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:40 0:00

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Malear, a declarat că se negociază eliberarea acestor luptători, dar și evacuarea altora care s-ar mai afla în uzină.

Oficialii ucraineni nu au spus câți luptători ar mai fi în combinatul Azovstal, după ce luni primul grup de 264 de luptători ucraineni - inclusiv unii care erau grav răniți – au depus armele și au fost transferați de milițiile separatiste în teritoriul controlat de armata rusă.

La Moscova, miercuri, Ministerul Apărării a anunțat că numărul total al luptătorilor care s-au predat până acum se ridică la aproape 1.000.

Marți se relata despre cel puțin șapte autobuze încărcate cu luptători ucraineni care au părăsit combinatul din Mariupol.

Moscova susține că numai în ultimele 24 de ore, aproape 700 de luptători din armata ucraineană și batalionul Azov s-au predat.

Cei care părăsesc oțelăria sunt transportați pe teritoriul controlat de Rusia.

Ce soartă îi așteaptă

Este încă neclar ce se va întâmpla cu sutele de soldați ucraineni care au depus acum armele și se află în mâinile Rusiei. La fel cum este neclar, cel puțin semantic, dacă au capitulat și s-au predat, sau li s-a ordonat să înceteze luptele, după ce își încheiaseră misiunea.

Rusia vorbește de capitulare, Ucraina spune că garnizoana uzinei și-a îndeplinit cu succes misiunea de a bloca forțe ruse care ar fi putut fi trimise în alte locuri pe front și i-a numit pe apărători eroi.

Nu au fost făcute publice detalii despre acordul negociat între Ucraina și Rusia, care a pus capăt celei mai sângeroase lupte din aceste prime trei luni război.

Președintele Volodimir Zelenski încă de luni noapte a declarat că în negocierile organizate de armata ucraineană și serviciile de informații ar fi fost implicate Crucea Roșie și Națiunile Unite. Posibila participare a unor organizații internaționale ar putea da luptătorilor ucraineni de la Azostal un anumit grad de protecție, deși nu este garantat că Moscova va ține cont de acest lucru.

Autoritățile ucrainene spun că luptătorii ar putea fi schimbați cu prizonieri de război ruși. Mai mult, miercuri, viceministra ucraineană a apărării, Hanna Malear, a declarat la BBC că negocierile continuă pentru că „au mai rămas mulți oameni la Azovstal”.

„Negocierile sunt încă în curs și sperăm foarte mult la un rezultat pozitiv, a mai spus Malear.

Rusia însă nu a confirmat un posibil schimb de prizonieri, iar miercuri a negat categoric să ar fi existat negocieri.

Poveștile terifiante ale oamenilor evacuați de la combinatul Azovstal
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a calificat drept „minciuni și propagandă” afirmațiile privind negocierile organizate de Ucraina, susținând că inițiativa evacuării luptărilor de la Azovstal a fost a Rusiei.

Marți, la doar câteva ore după ce primul grup de luptători ucraineni a părăsit uzina, oficiali ruși au sugerat că unii ar putea fi anchetați ca criminali de război, în timp ce politicieni importanți s-au declarat împotriva oricărui schimb de prizonieri.

Preşedintele Dumei de Stat - camera inferioară a parlamentului rus -, Veaceslav Volodin, a declarat într-o sesiune în plen marţi că „aceşti criminali de război capturați nu pot fi daţi la schimb, ci trebuie judecați”, transmite Interfax.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să spună dacă aceşti luptători ucraineni vor fi consideraţi prizonieri de război sau criminali de război, în timp ce Moscova îi califică pe mulţi militari ucraineni, în special pe cei din batalionul Azov din Mariupol, drept „bande armate neonaziste”. Regimentul Azov a fost înființat ca miliție voluntară de extremă-dreapta în 2014. Între timp, batalionul a fost reformat și integrat în Garda Naţională, iar Ucraina precizează că nu mai au nici o legătură cu politica sau grupările de extremă dreapta. Prin lege, în Ucraina, membrii forțelor armate nu pot face parte din organizații politice.

Președintele rus Vladimir Putin a invocat „de-nazificarea” Ucrainei drept unul din pretextele invaziei din 24 februarie, motiv pentru care capturarea și eventuala judecare a unor membri ai batalionului Azov ar alimenta această interpretare.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a rezumat să spună numai că luptătorii ucraineni care „s-au predat” vor fi tratați „conform standardelor internaționale” și că președintele rus Vladimir Putin a garantat acest lucru.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG